O scrisoare din epoca Renaşterii, sigiliată timp de secole, ''despăturită'' virtual şi citită pentru prima dată - foto în articol

Cu ajutorul unei tehnologii inovatoare cu raze X, cercetătorii au reuşit să despăturească în mod virtual epistola, laolaltă cu altele descoperite într-un cufăr datând din secolul al XVII-lea în Haga, potrivit livescience.com. 

Cu secole înainte de inventarea tehnologiei sigilării plicurilor, corespondenţa confidenţială era protejată de ochii curioşilor printr-o tehnică complexă de pliere denumită letterlocking, care transforma o scrisoare în propriul plic sigilat.

Cu toate acestea, epistolele din acele vremuri care s-au păstrat până în zilele noastre sunt fragile şi pot fi deschise doar dacă sunt tăiate în mai multe bucăţi. Noua metodă pe bază de raze X oferă cercetătorilor o alternativă non-invazivă, care nu afectează forma originală, împăturită a scrisorii.

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au aplicat această metodă pentru scrisorile sigilate astfel din perioada Renaşterii, depozitate într-un cufăr aflat în colecţia muzeului olandez poştal din Haga, Olanda, începând cu 1926.

Cufărul conţine peste 3.100 de scrisori neexpediate, 577 dintre acestea fiind nedeschise şi sigilate. Cunoscută sub denumirea Brienne Collection, epistolele au fost scrise în olandeză, engleză, franceză, italiană, latină şi spaniolă. Din motive necunoscute, odată ce scrisorile ajungeau în Haga, nu erau niciodată expediate destinatarilor vizaţi, ci erau în schimb păstrate de un poştaş pe nume Simon de Brienne.

Scrisorile securizate foloseau mecanisme diferite pentru a sta închise ermetic, cum ar fi o serie de pliuri şi răsuciri, deschizături şi fante, cute şi lipituri, precum şi o varietate de încuietori inteligent construite, potrivit unui studiu care a apărut în ediţia online a revistei Nature, pe 2 martie. Pentru a penetra straturile hârtiei împăturite, autorii studiului au folosit un scaner de microtomografie cu raze X, construit în laboratoarele de cercetare în domeniul stomatologiei de la Queen Mary University of London (QMU).

Cercetătorii au proiectat scanerul pentru a fi atât de sensibil încât să poată cartografia conţinutul mineral al unui dinte, o tehnică de nepreţuit în cercetarea dentară, a declarat într-un comunicat Graham Davis, profesor de imagistică 3D cu raze X şi unul dintre autorii studiului. Dar această sensibilitate crescută a permis totodată vizualizarea anumitor tipuri de cerneală pe hârtie sau pergament, a mai spus Davis.

Restul echipei a reuşit apoi, pe baza imaginilor scanate de noi, să le transforme în scrisori care să poată fi deschise în mod virtual şi citi pentru prima dată după mai bine de 300 de ani, a precizat într-un comunicat David Mills, un alt autor al studiului şi manager la un centru de microtomografie cu raze X din cadrul QMU.

Pornind de la imaginile scanate, echipa a realizat reconstrucţii digitale 3D ale scrisorilor şi a creat un algoritm computerizat care a refăcut în sens invers tehnica sofisticată de împăturire, pliu cu pliu, deschizând scrisorile virtual şi păstrând în acelaşi timp urmele securizării, potrivit studiului. Folosind această metodă inovatoare, cercetătorii au deschis digital patru scrisori, descifrând conţinutul uneia dintre ele, arhivată sub denumirea DB-1627.

Redactată pe 31 iulie 1697 de Jacques Sennacques, scrisoarea era adresată vărului său Pierre Le Pers, care locuia în Haga. Sennacques, un judecător din Lille, Franţa, solicita un certificat oficial de deces pentru o rudă de-a sa pe nume Daniel Le Pers, probabil din cauza unei probleme de succesiune', au precizat cercetătorii.

După ce formulează solicitarea, în restul scrisorii, Sennacques cere veşti despre familie şi îi urează vărului său să aibă parte de protecţia divină, au mai precizat autorii studiului.

Nu ştim cu exactitate care sunt motivele pentru care Le Pers nu a primit scrisoarea lui Sennacques, dar având în vedere că negustorii călătoreau frecvent, este posibil ca Le Pers să-şi fi schimbat domiciliul'. Zeci de mii de astfel de documente sigilate pot acum fi despăturite şi citite virtual, au spus cercetătorii.

Algoritmul ne poartă direct în inima scrisorii secretizate, a precizat echipa de cercetători. 'Despachetarea virtuală pentru a citi o poveste personală, care nu a mai văzut lumina zilei până în prezent şi care nici măcar nu a ajuns la destinatar, este într-adevăr un lucru extraordinar, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News