O statuetă de bronz a zeiţei Minerva, o raritate, expusă la muzeul din Alba Iulia

"Este vorba de o statuetă de bronz, o statuetă votivă, a zeiţei Minerva, zeiţa înţelepciunii, patroana meseriilor, a artelor, a comerţului în lumea greco-romană. La greci se numea Atena, la romani, Minerva. Orice descoperire de statuete de bronz aparţinând unor divinităţi este foarte importantă, pentru că acest gen de descoperire este foarte, foarte rară. În provincia Dacia, dacă nu mă înşel, mai sunt încă vreo şase statuete de bronz ale Minervei", a declarat, la vernisaj, arheologul Radu Ion Ota.

El a menţionat că în patrimoniul MNU Alba Iulia se află doar câteva statuete de bronz - "una cu Venus şi vreo două cu Mercur".

Acesta a precizat că statueta de bronz a zeiţei Minerva, înaltă de 7,2 centimetri, a fost descoperită în 2008 de către arheologul Adrian Bolog într-una dintre cele două mari necropole romane care aparţineau de centrul urban Apulum.

"Statueta a fost descoperită în anul 2008, pe Dealul Furcilor, în interiorul necropolei sudice a Apulum-ului, într-o groapă, nu de mormânt, de mari dimensiuni, cu trei nivele de umplere, plină de ceramică şi oase de animale, ceea ce ne face să credem că a fost vorba de o groapă în care erau aruncate resturi ale banchetului funerar. Se ştie că, din când în când, cu ocazia unor sărbători care ţineau de cultul morţilor, la morminte se practica acel banchet funerar, unde urmaşii decedaţilor consumau diferite alimente, turnau pe mormânt apă, vin, lapte. Această statuetă a fost găsită într-o asemenea groapă în care au fost depozitate resturi ale banchetelor funerare", a explicat Radu Ion Ota.

Arheologul a mai precizat că genul acesta de statuete erau aşezate, de obicei, într-un altar al casei. Nu se cunoaşte motivul pentru care statueta în cauză a fost aruncată în groapă.

Statueta de bronz descoperită la Apulum o reprezintă pe zeiţa Minerva înveşmântată într-un costum specific grecesc, într-un "peplos", un fel de cămaşă lungă până la glezne, strâns sub piept cu un cordon. Poartă pe piept un "aegis", un fel de piele de ţap care avea rolul de a proteja zeiţa de duşmani, ornamentat, după cum se observă la analiza microscopică, cu imaginea a doi şerpi. Pe cap poartă un coif corintic, cu panaş, înalt, iar în mâna dreaptă, ridicată, ţinea lancea, iar în cea stângă, îndoită din cot, scutul, care, din păcate, nu se mai păstrează. Se mai observă însă orificiul de introducere a lăncii prin pumnul strâns al palmei.

Un aspect interesant care nu a mai fost constatat la vreo statuetă a Minervei este dat de prezenţa pe coif a unui decor obţinut prin ştanţare, care constă în semne astrale - trei semilune pe partea stângă, trei cercuri pe partea dreaptă.

Statueta, al cărui portret are o realizare destul de stângace, cu ochii de mărimi diferite, provenea dintr-un atelier provincial.

Încadrarea cronologică se poate face mai puţin datorită contextului, pentru că ceramica era una uzuală, iar mormintele care suprapun complexul arheologic erau lipsite de inventar. În schimb, ea se poate data pe baza caracteristicilor stilistice, cu trăsături ale portretului redate inegal şi asimetric, cu aegis-ul fără reprezentarea Medusei Gorgona, pe parcursul secolului al III- lea după Christos.

Apulum a fost cel mai mare oraş din Dacia Romană.

Evenimentul "Exponatul lunii august" este organizat de MNU Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News