Profesorul Kevin Verstrepen, de la universitatea KU Leuven, a condus o cercetare prin care a folosit inteligența artificială pentru a face berea să aibă un gust mai bun.
Berile belgiene sunt renumite de mult timp pentru varietatea, calitatea și patrimoniul lor. Acum, cercetătorii spun că au exploatat puterea inteligenței artificiale pentru a face berile și mai bune.
Profesorul Kevin Verstrepen, de la universitatea KU Leuven, care a condus cercetarea, a declarat că inteligența artificială ar putea ajuta la deslușirea relațiilor complexe implicate în percepția umană a aromelor.
"Berea - la fel ca majoritatea produselor alimentare - conține sute de molecule de aromă diferite care sunt captate de limba și nasul nostru, iar creierul nostru le integrează apoi într-o singură imagine. Cu toate acestea, compușii interacționează unii cu alții, astfel încât modul în care percepem unul dintre ei depinde și de concentrațiile celorlalți", a spus el.
Scriind în revista Nature Communications, Verstrepen și colegii săi au analizat compoziția chimică a 250 de beri belgiene comerciale de 22 de stiluri diferite, inclusiv bere blondă, bere de fructe, bere de Flandra de Vest și bere fără alcool.
Printre proprietățile studiate s-au numărat conținutul de alcool, pH-ul, concentrația de zahăr, precum și prezența și concentrația a peste 200 de compuși diferiți implicați în aromă - cum ar fi esterii produși de drojdii și terpenoizii din hamei, ambii implicați în crearea notelor fructate.
Un juriu de degustare format din 16 participanți a degustat și a notat fiecare dintre cele 250 de beri pentru 50 de atribute diferite, cum ar fi aromele de hamei, dulceața și aciditatea - un proces care a durat trei ani.
Cercetătorii au colectat, de asemenea, 180.000 de recenzii ale diferitelor beri de pe platforma online de recenzii ale consumatorilor RateBeer, descoperind că, deși aprecierea berii a fost influențată de caracteristici precum prețul, ceea ce înseamnă că acestea diferă de evaluările panelului de degustare, evaluările și comentariile referitoare la alte caracteristici - precum amărăciunea, dulceața, alcoolul și aroma de malț - au fost bine corelate cu cele ale panelului de degustare.
"Modificările minuscule ale concentrațiilor de substanțe chimice pot avea un impact mare, în special atunci când mai multe componente încep să se modifice", a declarat Verstrepen, adăugând că o surpriză a fost că unele substanțe cunoscute în mod tradițional ca fiind un factor de respingere ar putea fi pozitive dacă sunt prezente în concentrații mai mici și apar în combinație cu alți compuși ai aromei.
Folosind diferitele seturi de date, echipa a construit modele bazate pe învățarea automată - o formă de inteligență artificială - pentru a prezice gustul și aprecierea unei beri, pe baza compoziției sale.
Apoi, au folosit rezultatele pentru a îmbunătăți o bere comercială existentă, adăugându-i, în esență, substanțe semnalate de modele ca fiind predictori importanți ai aprecierii generale - cum ar fi acidul lactic și glicerolul.
Rezultatele panelului de degustare au arătat că aceste adaosuri au îmbunătățit ratingurile pentru berile alcoolice și nealcoolice, în funcție de criterii precum dulceața, corpul și aprecierea generală.
În timp ce modelele au limitări, inclusiv faptul că au fost dezvoltate doar folosind seturi de date bazate pe beri comerciale de înaltă calitate, Verstrepen a spus că cea mai mare aplicare a acestora ar putea fi în modificarea berii fără alcool pentru a o face mai bună.
Dar iubitorii de bere nu trebuie să se îngrijoreze că noua tehnologie ar putea perturba un patrimoniu bogat, Verstrepen menționând că îndemânarea berarilor rămâne vitală.
"Modelele de inteligență artificială prezic modificările chimice care ar putea optimiza o bere, dar rămâne la latitudinea berarilor să facă acest lucru să se întâmple pornind de la rețetă și de la metodele de fabricare a berii", a spus el, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu