Oamenii de știință au descoperit cum numără albinele

Înainte să înveţe să numere, omul are capacitatea de a ordona mental mărimi crescătoare mergând de obicei de la stânga la dreapta. Dar în culturile care folosesc scrierea de la dreapta la stânga, cum est grafia arabă, această ordine este inversată.

În consecinţă, "subiectul rămâne dezbătut între cei care cred că linia numerică mentală are un caracter înnăscut şi cei care spun că ea este culturală", a declarat Martin Giurfa, profesor la Centrul de cercetări despre cunoaşterea animală din cadrul Universităţii Toulouse III - Paul Sabatier.

Totuşi, aşa cum reaminteşte studiul publicat în octombrie în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din Statele Unite, cercetările recente efectuate pe nou-născuţi şi pe alte vertebrate, mai ales pe primate, au arătat un simţ înnăscut al acestui mecanism, care se manifestă de la stânga la dreapta.

Experimentul coordonat de echipa profesorului Giurfa vine să consolideze aceste descoperiri prin demonstrarea existenţei unui mecanism identic la o specie emblematică pentru nevertebrate: albina.

"Am arătat deja că albinele sunt capabile să numere, cel puţin până la cinci" şi că ele tratează informaţia diferit în cele două emisfere cerebrale ale lor, a reamintit profesorul Giurfa. Acea diferenţiere de tratare a informaţiei este prezentă şi la om, unde reprezintă "unul dintre motivele invocate pentru existenţa liniei mentale numerice".

Cercetătorul francez s-a întrebat dacă creierul albinelor "aliniază numerele la fel cum fac oamenii". Altfel spus, "dacă eu folosesc numărul 'unu' ca referinţă, atunci 'trei' se află la dreapta mea, dar dacă folosesc 'cinci' ca referinţă, atunci 'trei' se află la stânga mea".

Experimentul său, imaginat împreună cu Catherine Thevenot de la Universitatea din Laussanne şi cu Rosa Rugani de la Universitatea din Padova, se bazează pe dispozitivul următor: o ladă al cărei interior este separat printr-un despărţitor.

Albina este obişnuită, după ce a trecut de acel despărţitor, să găsească în compartiment o singură etichetă pe care apare mereu acelaşi număr de figuri, dar cu aspectul variind la întâmplare. De exemplu: unul, trei sau cinci cercuri, pătrate sau triunghiuri.

Recompensa: imediat ce ele ating ţinta, o soluţie cu zahăr este eliberată dintr-o mică pipetă plasată în centrul etichetei.

Odată obişnuită cu procedura, albina ajunge apoi în faţa a două etichete identice, dar care prezintă un număr diferit de figuri decât cea folosită în timpul antrenamentului, situate în spatele compartimentului, la stânga şi la dreapta.

De exemplu, albinele antrenate să primească o recompensă vizualizând o etichetă conţinând trei figuri vor vedea de această dată două etichete identice pe care apare o singură figură. Rezultatul: "în general, ele fac alegerea cea bună în 80% din cazuri", îndreptându-se spre figura din stânga, a explicat profesorul Giurfa, întrucât unu este mai mic decât trei.

Dacă le sunt prezentate două etichete conţinând fiecare cinci figuri, albinele se îndreaptă spre dreapta, pentru că cinci este mai mare decât trei.

Rezultatul a fost identic pentru albinele obişnuite cu o recompensă în cazul unei etichete cu o singură figură, ele îndreptându-se spre eticheta din dreapta când aceasta conţine trei figuri, precum şi pentru albinele obişnuite cu o etichetă cu cinci figuri, care se îndreaptă mai degrabă spre stânga atunci când le este prezentată eticheta cu doar trei figuri.

Albinele ordonează bine numerele pe o linie numerică mentală, de la stânga la dreapta. Însă de ce anumiţi oameni sunt lipsiţi de acest mecanism?

Considerând că este mai mult decât o alegere binară între înnăscut şi dobândit, profesorul Giurfa preferă să apere ideea conform căreia "această reprezentare a numerelor fiind înnăscută, cultura poate să o nuanţeze, sau chiar să o inverseze, sau dimpotrivă, să o accentueze". Albina, pe de altă parte, se ţine evident de ceea ce natura îi dictează să facă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News