Oamenii de știință au descoperit motivul pentru care vikingii au călătorit până la capătul Pământului

Nordicii făceau comerț cu colți de morsă în Europa medievală, iar acum s-a descoperit că aceștia proveneau din extremitatea nordică a Groenlandei – mult dincolo de limitele tradiționale asociate cu această civilizație.

O analiză genetică a 31 de artefacte din fildeș, păstrate în muzee din întreaga Europă, oferă dovezi preliminare că nordicii din Groenlanda căutau colți de morsă în Arctica de Nord aproximativ în aceeași perioadă în care inuiții Thule din America de Nord, și posibil predecesorii lor, Tuniit (sau Dorset), făceau același lucru.

Aproape jumătate dintre artefactele din fildeș analizate au fost atribuite unei populații de morse care trăia între nord-vestul Groenlandei și Canada Arctică de astăzi. Principalele așezări nordice din Groenlanda se aflau în sud-vest.

„Nu aveam idee că recoltau fildeș dintr-o zonă atât de vastă”, a declarat arheologul Peter Jordan de la Universitatea Lund din Suedia, într-un comunicat de presă.

„Rezultatele noastre preliminare au generat mai multe întrebări decât răspunsuri și ne-a fost greu să înțelegem exact cum ar fi putut fi organizate aceste operațiuni de colectare a fildeșului de către micile și izolatele comunități nordice din Groenlanda.”

Arheologul Greer Jarrett de la Universitatea Lund explică faptul că, înainte de a porni într-o astfel de călătorie, nordicii din Groenlanda ar fi trebuit să aștepte retragerea gheții marine și ar fi avut la dispoziție o fereastră de doar 10 săptămâni pentru a-și desfășura explorările, înainte ca marea să înghețe din nou.

Ar fi durat aproximativ o lună să navigheze până în nordul extrem al Groenlandei, dar odată ajunși acolo, echipajul ar fi beneficiat de lumină continuă pentru a vâna sau a face comerț.

„Studiul nostru nu dovedește un contact direct între nordici și indigenii nord-americani, dar arată că s-au suprapus în timp și spațiu în regiunea North Water, în căutarea aceleași resurse naturale: morsa”, a declarat ecologul Morten Tange Olsen de la Universitatea din Copenhaga pentru ScienceAlert.

„Prin urmare, este foarte probabil ca aceștia să se fi întâlnit, interacționat și, poate, să fi făcut comerț cu diverse produse.”

Va fi necesar un eșantion mai mare și mai divers de artefacte din fildeș de morsă pentru a susține această ipoteză, precum și cercetări arheologice suplimentare în Arctica de Nord.

„Extinderea expedițiilor lor în Arctica de Nord sugerează că nordicii nu erau doar fermieri și coloniști, ci și comercianți strategici profund implicați în extragerea resurselor pe distanțe lungi”, a declarat ecologul molecular Emily Ruiz-Puerta de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, pentru ScienceAlert.

„În plus, această activitate ar fi putut să îi aducă în contact cu culturile indigene arctice, cum ar fi poporul Thule, ceea ce ar fi putut conduce la schimburi care nu au fost niciodată considerate până acum”.

Nordicii aveau toate motivele să se îndrepte spre nord

Spre deosebire de nordicii din Groenlanda, care navigau în vase construite din scânduri și care probabil vânau morsele cu lance cu vârf de fier după ce acestea ieșeau din apă, inuiții Thule foloseau harpoane sofisticate pentru a vâna cu măiestrie morsele care înotau.

Cercetătorii afirmă că este puțin probabil ca Tuniit sau inuiții Thule să fi recoltat fildeș și apoi să fi călătorit spre sud pentru a face comerț cu nordicii. Vikingii nu aveau multe bunuri de valoare de oferit popoarelor indigene din nord care să justifice o astfel de călătorie.

Nordicii, pe de altă parte, aveau toate motivele să se îndrepte spre nord. În Europa medievală, fildeșul era un bun de preț pentru crearea de obiecte de înaltă valoare, în special din motive religioase.

În Islanda, dispariția morselor a coincis cu colonizarea vikingilor, și există indicii ale unui declin similar care a avut loc atunci când nordicii au ajuns în Groenlanda în anul 950 d.Hr. Poate că exploatarea resurselor este motivul pentru care nordicii au abandonat în cele din urmă Groenlanda în anii 1400, dar nu înainte de a fi recoltat și morse din extremitatea nordică a insulei.

Dacă o cerere în creștere pentru fildeș în Europa este cea care a determinat, în cele din urmă, nordicii și inuiții Thule să intre în contact unii cu ceilalți, atunci cercetătorii susțin că acestea sunt câteva dintre primele etape către globalizarea lanțurilor de aprovizionare.

„Aceasta are ecouri ale capitalismului global care absoarbe resursele îndepărtate cu consecințe devastatoare”, explică autorii studiului.

Dar perspectiva indigenă nu ar trebui să fie ignorată, susțin ei.

„Până acum, este o poveste foarte 'eurocentrică' despre expansiunea și colonizarea nordică…” explică Jarrett.

„Realitatea este mai nuanțată și mai interesantă. Totul are nevoie de o reconsiderare profundă și de multă cercetare nouă.”

Studiul a fost publicat în Science Advances, potrivit Sciencealert.com. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News