Oamenii de știință au descoperit un nou efect al cafelei. Află cum te poate ajuta

Cafeaua este una dintre băuturile stimulante preferate în multe țări, iar multe persoane își încep fiecare zi cu o ceașcă. Este o veste bună, având în vedere că, în ultimii ani, oamenii de știință au continuat să descopere tot mai multe efecte pozitive ale acestui obicei asupra sănătății.

Desigur, compusul activ cel mai cunoscut, prezent în cafea, este cofeina, dar nu este singurul. O altă substanță, cafestolul, a atras atenția cercetătorilor. Acum, un nou studiu a descoperit că ar putea ajuta la reducerea greutății corporale și la diminuarea proporției de țesut gras.

Ce este, de fapt, cafestolul

Așa cum detaliază autorii săi, într-un articol publicat în revista științifică Nutrients, cafestolul este o diterpenă (o clasă de compuși organici) prezentă în mod natural în cafea și este deosebit de abundentă în preparatele fără filtrare (cafea fiartă, cafea turcească, de presă franceză, espresso etc.). Este una dintre substanțele responsabile pentru gustul și aroma naturală a cafelei și ar putea fi, de asemenea, responsabilă pentru o parte din efectele pozitive asupra sănătății asociate cu această băutură.

De fapt, unele cercetări anterioare pe modele celulare au constatat că această substanță crește secreția de insulină, îmbunătățind astfel absorbția glucozei. În studii efectuate pe șoareci, acest lucru s-a tradus printr-o îmbunătățire a sensibilității la insulină și prin reducerea nivelurilor de glucoză în sânge.

De asemenea, unele analize realizate pe oameni au concluzionat că această substanță și o altă substanță înrudită, kahweolul, reduceau nivelurile de glucoză din sânge, în special la persoanele cu probleme de toleranță la glucoză, la cele cu niveluri de glucoză în stare de repaus sau direct la cei cu diagnostic de diabet de tip 2.

Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik

Efectul cafestolului asupra sănătății metabolice

Ei bine, de data aceasta, cercetătorii, provenind din Danemarca, au realizat un studiu clinic pe un grup de adulți cu o circumferință abdominală excesivă (un factor de risc important în dezvoltarea diabetului de tip 2), cărora le-a fost administrată direct suplimentarea cu cafestol. Obiectivul a fost de a observa impactul unui consum timp de 12 săptămâni, asupra unor parametrii precum sensibilitatea la insulină, răspunsul la mese, distribuția grăsimii corporale și, în general, alți markeri variabili ai sănătății metabolice.

În plus, participanților li s-a permis să consume tot cafeaua pe care o doreau, deoarece aceste preparate conțin cantități minime de cafestol. Cu toate acestea, li s-a cerut să se limiteze la o porție de cafea nefiltată pe zi.

Pe durata studiului, li s-au măsurat nivelurile de glucoză din sânge, tensiunea arterială, răspunsul la mese, li s-au efectuat teste imagistice (rezonanță magnetică) pentru a verifica distribuția grăsimii corporale și teste de insulină. După intervenție, au fost realizate și teste ale funcțiilor hepatice și renale.

Scăderea în greutate corporală și a grăsimii abdominale

Spre deosebire de așteptări (și de dovezile anterioare), autorii acestui studiu nu au găsit dovezi că un consum de cafestol îmbunătățește sensibilitatea la insulină sau toleranța la glucoză, astfel că aceste aspecte rămân incerte.

Cu toate acestea, s-a observat că persoanele care au primit cafestol și-au redus greutatea corporală cu o medie de 2%, proporția de grăsime viscerală (cea care se află între organe, de mare relevanță în boli precum obezitatea) cu 5%, iar nivelurile de gamma-glutamil transferază (un marker hormonal al bolii hepatice) cu 15%.

Mai exact, participanții care au primit cafestol au pierdut, în medie, 880 de grame pe durata studiului, în timp ce, în comparație, pacienții care au primit placebo au câștigat 920 de grame. Cei care au primit cafestol au pierdut, de asemenea, în medie, 440 de mililitri din volumul de grăsime viscerală.

Modificări în modul în care corpul procesează grăsimea

Conform acestor rezultate, cafestolul părea să schimbe și modul în care grăsimea este procesată în organism. De fapt, grupul de participanți care a luat cafestol a prezentat niveluri inițiale mai ridicate de acizi grași liberi în sânge la finalul studiului, ceea ce ar putea sugera o creștere nedorită a rezistenței la insulină în țesutul adipos.

În orice caz, nu s-au raportat schimbări dăunătoare la nivelul ficatului sau rinichilor. Au fost raportate câteva efecte adverse ușoare, cum ar fi gaze, greață, modificări ale scaunelor sau dureri de cap ușoare. Pe de altă parte, s-a exclus ideea potrivit căreia cafestolul ar provoca modificări în nivelurile de colesterol sau tensiunea arterială.

În ansamblu, autorii consideră că aceste concluzii ar putea ajuta la explicarea unor asociații observate între consumul de cafea și reducerea riscului de diabet, iar datele sugerează, de asemenea, efecte benefice împotriva unor condiții precum obezitatea sau supraponderabilitatea, potrivit 20minutos.es. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News