Oamenii de știință au reconstruit chipul unei femei considerate „vampir” acum 400 de ani, în Polonia
Îngropată cu un lacăt la gleznă și o seceră de fier așezată de-a lungul gâtului, „Zosia” nu trebuia să mai poată reveni printre cei vii. Descoperită într-un cimitir anonim din Pien, nordul Poloniei, această tânără femeie a fost una dintre multele persoane pe care comunitatea o considera un „vampir”.
Acum, o echipă de cercetători a reușit să reconstruiască chipul lui Zosia, vechi de 400 de ani, folosind metode moderne precum analiza ADN-ului, imprimarea 3D și modelarea cu argilă, dezvăluind povestea umană din spatele superstițiilor vremii.
„Este ironic, într-un fel”, a declarat arheologul suedez Oscar Nilsson. „Oamenii aceștia au făcut tot ce puteau ca să o împiedice să se întoarcă din morți... iar noi am făcut tot ce am putut pentru a o readuce la viață”.
Zosia, cum a fost numită de localnici, a fost găsită în 2022 de o echipă de arheologi de la Universitatea Nicolaus Copernicus din Torun. Se estimează că avea între 18 și 20 de ani la momentul morții. Analiza craniului sugerează că Zosia suferea de o afecțiune care provoca leșinuri, dureri de cap severe și, posibil, probleme de sănătate mintală, a explicat Nilsson.
Secera, lacătul și anumite tipuri de lemn găsite la locul înmormântării erau considerate pe atunci obiecte cu proprietăți magice, folosite pentru a proteja împotriva vampirilor, conform echipei de cercetători de la Nicolaus Copernicus.
Mormântul lui Zosia, numerotat cu nr. 75, a fost descoperit în cimitirul anonim din Pien, în apropiere de orașul Bydgoszcz. Printre celelalte rămășițe descoperite la sit, s-a aflat și un copil considerat „vampir”, îngropat cu fața în jos și lacătul prins la gleznă, o metodă destinată să împiedice „revenirea” acestuia printre cei vii.
Puține lucruri sunt cunoscute despre viața lui Zosia, însă cercetătorii cred că obiectele găsite la mormânt sugerează că provenea dintr-o familie înstărită — poate chiar din nobilime. Europa secolului al XVII-lea era devastată de războaie și conflicte, ceea ce a contribuit la o atmosferă de teamă, în care credința în creaturi supranaturale era larg răspândită, notează Nilsson.
Recrearea chipului lui Zosia a început prin imprimarea 3D a unei replici a craniului ei, peste care Nilsson a adăugat treptat straturi de plastilină modelate „mușchi cu mușchi” pentru a forma un chip realist. Folosindu-se de structura oaselor, precum și de informații despre sex, vârstă, etnie și greutate aproximativă, el a reușit să estimeze grosimea trăsăturilor feței.
„Este emoționant să vezi un chip care prinde viață după atâtea secole, mai ales când cunoști povestea acestei tinere”, spune Nilsson. Scopul său, a adăugat arheologul, a fost să o aducă pe Zosia „înapoi ca ființă umană, nu ca monstrul care a fost percepută”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
