Oamenii de știință au rezolvat misterul din spatele celor mai mari dune de nisip de pe Pământ

Se găsesc în Africa, Asia și America de Nord, precum și pe Marte - dar experții nu au reușit niciodată să stabilească perioada în care s-au format, scrie BBC.

Acum, oamenii de știință au descoperit că o dună numită Lala Lallia din Maroc s-a format acum 13.000 de ani.

Dunele stelare sunt create de vânturi opuse care își schimbă direcția. Înțelegerea vârstei lor îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă acele vânturi și să descopere clima acelei epoci, spune profesorul Geoff Duller de la Universitatea Aberystwyth, care a publicat cercetarea împreună cu profesorul Charles Bristow de la Universitatea Birkbeck.

Lala Lallia (un nume amazigh indigen care înseamnă cel mai înalt punct sacru) este situată în marea de nisip Erg Chebbi din sud-estul Marocului. Are 100 m înălțime și 700 m lățime cu brațe radiante.

După formarea sa inițială, a încetat să crească timp de aproximativ 8.000 de ani și apoi sa extins rapid în ultimele câteva mii de ani.

În mod normal, deșerturile pot fi identificate în istoria geologică a Pământului, dar dunele stelare au lipsit până acum.

Profesorul Duller spune că acest lucru se poate datora faptului că sunt atât de mari încât experții nu și-au dat seama că au de-a face cu o dună distinctă.

„Aceste descoperiri vor surprinde probabil mulți oameni, deoarece putem vedea cât de repede s-a format această dună enormă și că se deplasează prin deșert cu aproximativ 50 cm pe an”, adaugă el.

Oamenii de știință au folosit o tehnică numită datare prin luminescență pentru a determina vârsta dunei stelare.

Metoda calculează când boabele de nisip au fost expuse ultima dată la lumina zilei.

Mostre de nisip au fost luate în întuneric din Maroc și analizate într-un laborator în condiții de lumină roșie slabă, similare unui atelier de fotografie de modă veche.

Profesorul Duller descrie particulele minerale din nisip drept „mici baterii reîncărcabile”. Ele stochează energie în cristale care provine din radioactivitatea din mediul natural.

Cu cât nisipul este îngropat mai mult timp sub pământ, cu atât este expus la mai multă radioactivitate și cu atât acumulează mai multă energie.

Când particulele sunt expuse în laborator, ele eliberează energia sub formă de lumină, iar oamenii de știință îi pot calcula vârsta.

„În laboratorul nostru întunecat, vedem lumina din aceste granule de nisip. Cu cât lumina este mai strălucitoare, cu atât particulele de sedimente sunt mai vechi”, spune profesorul Duller.

Alte exemple ale acestor dune imense includ Star Dune din Colorado, America de Nord, care este cea mai înaltă dună comună din SUA, măsurând 225 m de la bază până în vârf.

Urcarea acestor dune este de asemenea dificilă, explică prof. Duller.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News