Oana Stănciulescu are prima luare de poziție, referitoare la cazul Bodnariu, într-o postare pe blogul personal. Jurnalista ridică un mare semn de întrebare legat de reacția publicului din România.
Am evitat până acum să mă pronunț pe cazul Bodnariu din Norvegia. N-o s-o fac nici acum din simplul motiv că nu am toate datele. Am doar întrebări. Pot doar să analizez informațiile pe care le avem în acest moment.
Pot să spun însă că:
La sfârșitul lui mai 2015, potrivit organizația Salvați copiii, două milioane, din cei patru milioane de copii din România, sunt educaţi cu palma, deşi legea interzice orice formă de violenţă asupra lor.
Din păcate, bătaia e ruptă din Rai în una din cinci familii din România, după cum arată datele organizaţiilor pentru drepturile copiilor.
Specialiștii spun că de cele mai multe ori, copiii agresaţi ajung la rândul lor părinţi agresori, spun specialiştii.
În 2014, 10 copii din România au fost ucişi de părinţii lor. Alţi peste 600 au stat luni în sir în spital în urma bătăilor încasate acasă. Psihologii spun că trupul se vindecă de răni, dar sufletul nu. Consecinţele violenţei asupra copiilor sunt devastatoare, spun specialiștii.
Datele organizaţiei Salvaţii Copiii arătau în anul 2014 că în 63% din familii educaţia se face prin violenţă.
În anul 2014, studiul organizației Salvați copii arăta că aproape două treimi dintre copiii din țara noastră sunt bătuți. Mai precis, 63% dintre copiii chestionați au spus că au fost bătuți fără să rămână urme, 18% că au fost bătuți cu diferite obiecte – printre care bățul, cureaua, lingura de lemn, vergeaua și furtunul.
Părinții din Romania nu se rușinează să recunoască faptul că îți bat copiii – așa cum au făcut-o 38% dintre ei. Și asta cu toate că sunt 12 ani de când România are o lege care interzice orice formă de violență asupra minorilor.
PS. 1. Nu am văzut până acum nicio petiție pentru acești copii care rămân marcați pe viață. 2. Mi s-a părut simpatic faptul că din declarația purtătorului de cuvânt al guvernlui, ziariștii( în marea lor majoritate) au tăiat partea în care acesta spunea că instanța din Norvegia a decis luarea copiilor din cauza unor rele tratamente.
În rest, este o dramă în primul rând pentru copii deoarece au fost despărțiți unul de celălalt.
Aștept cu nerăbdare petițiile și edițiile explozive la TV pentru că în România sunt copii omorâți în bătaie de către părinții lor. Își poate cineva măcar închipui așa ceva? Un lucru pare sigur, că în Norvegia, nu există astfel de cazuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News