Obiceiuri din străbuni de Ispas. Ce se întâmpla în diferite zone ale țării
Ziua Înălțării mai este numită în popor și Ispas. În diferite zone ale țării, ziua este sărbătorită cu tradiții variate.
Sărbătoarea Înălțării Domnului sau Ispasul, după cum era numit în popor, se sărbătorește în a șasea săptămână după Înviere, într-o zi de joi. Asemenea perioadei pascale, această zi este plină de însemnătate pentru creștini, fiind presărată cu tradiții, ce diferă de la o regiune a țării la alta.
„În Dobrogea, femeile pregătesc cu o zi înainte azime calde, ceapă verde și rachiu, pe care le dau de pomană prin sat, pentru că acum, cred ele, sufletele celor morți zboară spre ceruri și să aibă merinde de drum; în Muntenia, toate cele deja amintite se împart nu în ajunul, ci chiar în ziua Înălțării Domnului, pentru că de Ispas pleacă sufletele spre cer; în Banat și Năsăud, în această zi se dau flori, lumânări și brânză, iar ciobanilor li se dă câte un caș, aceasta deoarece există tradiția ca astăzi „să se pună oile pe brânză”; în Suceava, se fac pomeni și în ajunul zilei și în cea a Înălțării Domnului; aproape peste tot, din cauza pomenilor, ziua mai poartă numele de Moșii de Ispas”, scrie Romulus Bogdan Antonescu în „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”.
Paștele Cailor
Tot în joia Înălțării bănățenii consideră că pentru o oră se sărbătorește Paștele Cailor, iar caii se satură și nu mai mănâncă cu aceeași poftă.
„Credința își are rădăcinile în legendele despre Maica Domnului, despre care se afirmă că nu putea naște din cauza tropăitului lor și i-a blestemat, în schimb binecuvântându-i pe boi; din această cauză, acestei zile i se mai spune și Joia iepelor, cu toate că tradiția generală o fixează în cea de a opta zi de joi după Paște”, mai este precizat în dicționar.
Tot în Banat au loc târguri și bâlciuri, numite nedei, la fel și în împrejurimile Blajului. „Se țineau odinioară târguri de fete, unde flăcăii veneau să le pețească și unde fetele își aduceau și zestrea, precum și podoabele ce le aveau”, scrie Antonescu.
În zona de est și sud a țării tinerii culeg flori de alun în timpul nopții, despre care se crede că au un timp de viață foarte scurt, înflorind și ofilindu-se în acea noapte. Tot aceste flori ar fi bune „de leac” și „de dragoste”.
Și puii de animale sunt implicați în această sărbătoare, mieii și vieții primind ritualic o mică tăietură pe ureche. Vacilor li se taie vârful cozilor, care sunt îngropate. Se spune că un număr mare de furnici adunate la locul îngropării vor aduce vacii mai mulți viței.
Ziua Eroilor
„Tot în această zi se sărbătorește și Ziua Eroilor; în toate bisericile și mănăstirile se înalță rugăciuni pentru pomenirea sufletelor și numelor celor care s-au jertfit în războaie, în lagăre și închisori pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea României; se desfășoară totodată rugăciuni și pomeni la morminte și troițe, la monumentele eroilor depunându-se coroane de flori în contextul unor ceremonii comemorative”, mai este precizat în carte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
