Occidentul se confruntă cu China și Rusia din cauza Convenției ONU privind criminalitatea cibernetică
Convenția Națiunilor Unite privind criminalitatea cibernetică devine un câmp de luptă între UE și alte țări occidentale, pe de o parte, China, Rusia și alte regimuri autoritare, pe de altă parte.
Reprezentanții naționali sunt adunați în prezent la Viena pentru a cincea sesiune de negociere a comitetului ad-hoc privind Convenția ONU pe criminalitatea cibernetică, informează Euroactiv. Această sesiune este dedicată capitolului cu privire la cooperarea internațională și implementarea Convenției.
Ideea unei convenții pe acest subiect provine din Rusia
La sfârșitul anului 2017, Moscova a scris o scrisoare secretarului general al ONU, propunând un proiect pentru noua convenție privind combaterea criminalității informatice.
Doi ani mai târziu, Rusia a depus un proiect de rezoluție cu sprijinul Belarusului, Cambodgiei, Chinei, Coreei de Nord, Myanmar, Nicaragua și Venezuelei. Rezoluția a fost adoptată în noiembrie 2019, în ciuda opoziției țărilor UE, Statelor Unite și altor democrații.
După actuala a cincea sesiune, un document consolidat, cunoscut sub numele de Zero Draft, va fi elaborat de Comitetul ad-hoc și prezentat în vară. Acesta va trece apoi prin două runde finale de negocieri la sfârșitul acestui an și va fi prezentat Adunării Generale a ONU în ianuarie 2024.
”În timp ce statele ascultă, trebuie să așteptăm să vedem cum se termină aceste secțiuni în text. Relevanța tuturor negocierilor care au loc în această sesiune constă în proiectul zero al convenției”, a declarat Paulina Gutiérrez, ofițer juridic principal, pentru ARTICLE 19.
Puncte de dispută
Potrivit unui document consolidat de negociere, din 20 aprilie, ciocnirea dintre cele două tabere se reflectă în discuțiile în curs.
Capitolul privind cooperarea internațională este deosebit de sensibil, deoarece acoperă aspecte precum transferul de date cu caracter personal, extrădarea, asistența juridică reciprocă, investigațiile comune, accesul transfrontalier și tehnicile speciale de investigare.
Intenția declarată este de a urmări penal infracțiunile cibernetice care ”subminează instituțiile și valorile democratice, precum și justiția și afectează negativ statul de drept și vulnerabilitatea tot mai mare a statelor la astfel de infracțiuni”.
Cu toate acestea, UE și statele sale membre resping formularea precum ”necesitatea de a consolida cooperarea internațională la toate nivelurile” și ”asistență în anchetele penale”.
În special, Europa dorește să adauge referințe că eventuala cooperare în temeiul Convenției trebuie să se încadreze în granițele dreptului internațional, să respecte libertățile fundamentale și să protejeze drepturile omului, formulări pe care Rusia și China intenționează să le șteargă.
Poziția Beijingului și Rusiei
Beijingul este, de asemenea, împotriva unei clauze care ar scuti obligația de extrădare sau de asistență judiciară reciprocă atunci când există ”motive substanțiale” care indică faptul că acuzațiile se bazează pe sex, rasă, religie, naționalitate, origine etnică și opinii politice sau dacă există riscul pedepsei cu moartea.
Între timp, Rusia este împotriva expresiilor precum ”dreptul la protecția legii la ingerințe arbitrare sau ilegale în viața privată și pentru dreptul la un proces echitabil”.
Moscova urmărește, de asemenea, ca Convenția să acopere potențial orice infracțiune, în timp ce UE dorește să restrângă acest lucru la infracțiuni grave care, în ambele jurisdicții, pot duce la pedepse cu o perioadă maximă de cel puțin patru ani.
În același timp, blocul european pledează pentru garanții privind datele cu caracter personal, subliniind necesitatea de a prelucra numai datele relevante și în sfera adecvată de către o autoritate publică independentă, pentru a garanta o supraveghere eficientă și a respecta garanțiile. China încearcă să elimine această prevedere.
În schimb, UE face eforturi împotriva diminuării cerințelor de probe pentru extrădare.
Există, de asemenea, o tendință ca UE să fie împotriva articolelor privind menținerea bazelor de date electronice, puterea misiunilor diplomatice de a transmite documente propriilor cetățeni, asistență juridică reciprocă de urgență și parteneriate public-privat pentru a dezvălui dovezi electronice.
Pe baza documentului consolidat din 20 aprilie, UE nu sa poziționat împotriva articolelor privind investigațiile comune, tehnicile speciale de investigație și mecanismele de recuperare a bunurilor prin confiscare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
