Ce se întâmplă cu oceanele?
Un nou studiu realizat de Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam (PIK) relevă o situație gravă privind sănătatea ecosistemelor planetei. Conform cercetătorilor, Pământul a depășit deja șapte dintre cele nouă praguri critice de mediu, ceea ce pune în pericol funcționarea sistemelor naturale esențiale pentru susținerea vieții. Cele mai mari probleme sunt observate în oceane, unde fenomenul de acidificare se intensifică rapid, afectând biodiversitatea și echilibrul ecosistemelor marine.
Acidificarea oceanelor, provocată de absorbția masivă a dioxidului de carbon din atmosferă, determină scăderea pH-ului apei, afectând grav echilibrul ecosistemelor marine. Levkei Caesar, fizician la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam (PIK) și co-autor al studiului, atrage atenția că problema este deosebit de acută în zonele polare, precum Oceanele Arctic și Antarctic, unde ecosistemele fragile sunt expuse unor schimbări rapide și potențial devastatoare.
Acest lucru nu doar că amenință ecosistemele marine, ci afectează și capacitatea acestora de a funcționa ca un absorbant natural de carbon, amplificând astfel alte crize de mediu, cum ar fi schimbările climatice și declinul biodiversității marine. Prin scăderea pH-ului, oceanele devin mai puțin eficiente în captarea și stocarea dioxidului de carbon, ceea ce accelerează efectele încălzirii globale.
Conceptul de „limite planetare”, propus în 2009 de Johan Rockström, actualul director al PIK, identifică nouă sisteme fundamentale pentru stabilitatea planetei. Depășirea acestor praguri esențiale poate compromite capacitatea civilizației umane de a funcționa în forma sa actuală. Raportul indică faptul că șase dintre limitele stabilite au fost deja depășite, cu observații deosebite privind schimbările climatice, apariția de noi entități precum chimicalele sintetice, deteriorarea integrității biosferei și alterarea fluxurilor biogeochimice. Cercetătorii subliniază faptul că cele nouă limite planetare sunt clar interconectate, avertizând că deranjamentele dintr-un domeniu pot genera un efect de domino capabil să destabilizeze întregul sistem al Pământului.
Pentru a face față acestei situații critice, PIK a anunțat implementarea unor „verificări planetare de sănătate” anuale, menite să ofere o evaluare detaliată a stării limitelor planetare. În contextul acestor provocări, oamenii de știință lansează un apel urgent pentru acțiune globală. Aceștia aduc în prim plan importanța colaborării internaționale, a unor politici de mediu bine definite și a inovațiilor tehnologice pentru a recupera daunele deja cauzate și a proteja viitorul generațiilor viitoare. Numai printr-o abordare integrată și prin acțiuni hotărâte putem spera să restabilim echilibrul fragil al planetei noastre și să garantăm un viitor sustenabil pentru întreaga umanitate, spun vocile autorizate, potrivit Mongabay.
Nu doar aciditatea ci și salinitatea apei oceanice a crescut în ultimele decenii, având implicații semnificative asupra ecosistemelor marine și climei globale. Această creștere se datorează mai multor factori. În primul rând, încălzirea globală duce la o evaporare crescută a apei, concentrând astfel sărurile rămase în ocean. În plus, topirea ghețarilor, cauzată de schimbările climatice, contribuie din plin la acest fenomen, deoarece apa dulce se varsă în oceane, dar în anumite regiuni toată această apă proaspătă nu compensează pierderile cauzate de evaporare.
Modificările în circulația oceanică pot influența distribuția sării, afectând salinitatea la nivel regional. De asemenea, activitățile umane, precum poluarea și deversările, pot schimba compoziția apei și pot influența salinitatea locală. Creșterea salinității apei oceanelor poate duce la schimbări în biodiversitate, afectând habitatul organismelor marine și provocând dezechilibre ecologice. De asemenea, poate influența circulația oceanică și, prin urmare, climatul global.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu