Când președintele ales Donald Trump a sugerat, în timpul primei sale administrații, ideea de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, prim-ministrul danez a numit propunerea „absurdă” și a respins-o categoric.
Acum, oficialii danezi sunt avertizați de aliați și consilieri ai lui Trump că acesta este serios, au declarat mai mulți oficiali danezi pentru CNN. Aceștia analizează cu atenție cum să răspundă fără a provoca o ruptură majoră cu un aliat apropiat și membru NATO.
„Ecosistemul care susține această idee este total diferit acum” față de 2019, când Trump a propus pentru prima dată achiziția, a spus un oficial danez de rang înalt. „Acest lucru pare mult mai serios”, a adăugat un alt oficial danez de rang înalt.
Trump a declarat marți că „avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”.
„Oamenii nici măcar nu știu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra ei, dar dacă are, ar trebui să o cedeze, pentru că avem nevoie de ea pentru securitatea națională,” a spus el într-o conferință de presă la Mar-a-Lago.
Întrebat despre comentariile lui Trump de miercuri, secretarul de stat în funcție, Antony Blinken, a spus că „ideea exprimată despre Groenlanda nu este evident o idee bună, dar poate mai important, este clar că nu se va întâmpla, așa că probabil nu ar trebui să pierdem prea mult timp vorbind despre asta.”
Oficialii danezi spun că nu sunt neapărat de acord — o discuție sinceră despre remarcile lui Trump, mai degrabă decât să presupunem că nu este serios, va fi probabil singura cale de a evita o criză, au declarat aceștia pentru CNN.
În acest sens, ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen a semnalat miercuri că țara dorește să discute mai mult despre această problemă cu administrația Trump care urmează să vină.
„Suntem deschiși la un dialog cu americanii despre cum am putea colabora mai strâns decât o facem deja pentru a ne asigura că ambițiile americane sunt îndeplinite,” a declarat Rasmussen pentru jurnaliști. Statele Unite au lucrat îndeaproape cu Danemarca în zona arctică și în Groenlanda, unde SUA își mențin baza militară cea mai nordică.
Trump a avertizat, de asemenea, marți că Danemarca ar putea face față unor taxe vamale mari dacă nu cedează controlul asupra Groenlandei și a refuzat să excludă acțiuni militare pentru a o lua prin forță.
Tot marți, fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a vizitat Groenlanda într-o deplasare personală — o călătorie care a fost atent urmărită de oficialii danezi, dar care nu a implicat întâlniri oficiale cu guvernul.
Ca semn al gradului său de implicare în această problemă, Trump a sunat într-o întâlnire pe care Trump Jr. o avea cu rezidenții din Nuuk, Groenlanda, miercuri, și a spus că SUA și lumea „au nevoie” de Groenlanda din cauza locației sale strategice.
Comentariile lui Trump creează deja tensiuni cu partenerii și aliații SUA. Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a semnalat marți că teritoriul nu dorește să se implice în schimbul de replici politice între SUA și Danemarca.
„Groenlanda aparține poporului din Groenlanda”, a spus el. „Viitorul nostru și lupta pentru independență sunt treaba noastră.”
Franța și Germania au răspuns, de asemenea, miercuri, cancelarul german Olaf Scholz spunând: „Principiul inviolabilității frontierelor se aplică tuturor țărilor… indiferent dacă este vorba de una foarte mică sau de una foarte puternică,” iar ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a spus: „Este evident că Uniunea Europeană nu ar permite altor națiuni ale lumii să atace granițele sale suverane.”
Groenlanda a fost considerată mult timp esențială pentru interesele de securitate națională ale SUA, în special pentru a respinge un posibil atac rusesc. Însă, în timpul primului mandat al lui Trump, oficialii de securitate națională erau deosebit de îngrijorați de activitățile Chinei în Arctica, care, la acel moment, reprezentau o amenințare relativ nouă, a declarat un fost consilier senior al lui Trump pentru CNN.
Totuși, oficialii americani și danezi spun că nu înțeleg obsesia viitorului președinte cu achiziționarea Groenlandei, pe care Trump a numit-o „o necesitate absolută”, în special având în vedere că SUA deja au un acord de apărare de zeci de ani cu teritoriul, care le permite să construiască o prezență militară semnificativă – inclusiv trupe și sisteme radar – pe cea mai mare insulă din lume.
Totuși, un oficial de apărare a recunoscut că există îngrijorări cu privire la tendința Groenlandei de a se desprinde de Danemarca, un aliat major al SUA și al NATO. Dacă Groenlanda ar deveni independentă, acest lucru ar putea face insula mai instabilă din punct de vedere politic – și mai vulnerabilă la influențele Rusiei și Chinei.
De asemenea, este „discutabil” dacă Groenlanda ar rămâne membră a NATO dacă și-ar declara independența, a spus oficialul.
„Danemarca este un aliat fidel al NATO, și atâta timp cât Groenlanda rămâne parte din Regatul Danemarcei, așa cum este acum, și parte din NATO, atunci nu suntem mai puțin în siguranță în această situație”, a spus oficialul. Însă relația SUA-Groenlanda devine mai „ambigua” dacă Groenlanda decide să-și declare independența, a spus oficialul.
„Ar putea fi o poveste de succes în care Groenlanda face o tranziție într-o situație stabilă, sau ar putea merge în direcția opusă”, a spus oficialul. „Și cred că aici provin multe dintre aceste discuții. Recunoaștem că se petrece un fel de tranziție într-o situație geopolitică pe care nu am mai văzut-o de mult timp. Și oamenii pun întrebări”, a completat oficialul.
Cooperarea militară a Chinei cu Rusia în Arctica a crescut în ultimii cinci ani. China și Rusia efectuează patrule aeriene comune în mod regulat, iar în octombrie, Garda de Coastă a Chinei a revendicat intrarea în apele Oceanului Arctic pentru prima dată alături de ruși. Pentagonul a avertizat în strategia sa din iulie despre Arctica că această colaborare are „potențialul de a schimba stabilitatea și imaginea amenințărilor din Arctica”.
Schimbările climatice topesc și gheața, deschizând noi căi navigabile în Arctica, făcând-o și mai contestată din punct de vedere al comerțului și al proiecției puterii militare.
Totuși, preluarea administrării securității Groenlandei ar fi o sarcină dificilă pentru SUA și ar necesita noi investiții, au spus oficialii americani și danezi. Marina Regală Daneză este în prezent responsabilă de patrularea apelor din jurul Groenlandei și de spargerea gheții de-a lungul coastei sale, o responsabilitate pe care SUA ar trebui să o preia, probabil, cu flota sa. De asemenea, Danemarca ajută la monitorizarea unor zone vaste din Groenlanda cu patrule de sanie trase de câini.
Oficialul de apărare a spus că cel puțin comentariile lui Trump au adăugat urgența unei discuții deja importante despre valoarea Arcticii pentru interesele de securitate națională ale SUA.
„Aceasta demonstrează că acest loc, Groenlanda, are o valoare geostrategică uriașă pentru lume,” a spus el, conform CNN.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Anca Murgoci