Olaf Scholz a vorbit cu Iohannis despre convorbirea cu Putin. Zelenski spune că a fost deschisă "cutia Pandorei"

Citește și - Olaf Scholz și Vladimir Putin au avut prima conversație directă din 2022

În acest context liderul german l-a informat pe Iohannis cu privire la discuţia telefonică pe care a avut-o cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în care i-a cerut să oprească atacurile asupra Ucrainei.

Din perspectiva războiului din Ucraina, care ridică serioase provocări de securitate Europei, Klaus Iohannis a subliniat că "Germania este un aliat de încredere al ţării noastre, care contribuie semnificativ la asigurarea securităţii noastre prin întărirea Flancului Estic al NATO şi prin sprijinirea Ucrainei pentru a rezista agresiunii ruse", arată Administraţia Prezidenţială.

Ce a mai cuprins agenda discuțiilor

Potrivit sursei citate, agenda discuţiilor a cuprins cooperarea româno-germană pe toate planurile, cu accent deosebit pe dezvoltarea relaţiilor economice, stimularea investiţiilor şi întărirea cooperării în sfera afacerilor europene şi a securităţii.

Aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele terestre s-a aflat, de asemenea, pe agenda discuţiilor, iar Iohannis a mulţumit Germaniei pentru sprijinul activ şi pentru abordarea constructivă. A subliniat că ţara noastră îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă a UE, fapt recunoscut la nivel european, iar aderarea deplină la Schengen va consolida acest spaţiu. La rândul său, cancelarul Scholz a reasigurat România de sprijinul Germaniei astfel încât să adere complet la spaţiul Schengen cât mai curând posibil.

Au fost discutate şi aspecte care ţin de întărirea cooperării militare şi a posturii de descurajare a NATO, inclusiv sprijinul acordat de Germania României pentru consolidarea apărării aeriene. A fost amintită importanţa strategică a Mării Negre în actualul context de securitate, fiind necesară o prezenţă sporită a NATO în regiune, ceea ce face necesară includerea problematicii Mării Negre în toate procesele relevante pentru consolidarea securităţii spaţiului euroatlantic.

Preşedintele României a arătat, în cadrul întrevederii, că relaţiile dintre ţara noastră şi Republica Federală Germania au "un caracter strategic care se bazează pe interesele legate de asigurarea prosperităţii şi a securităţii europene şi pe acţiunea coordonată pentru atingerea acestor obiective, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi că aliaţi în cadrul NATO".

Klaus Iohannis a accentuat, totodată, importanţa cooperării economice şi a echilibrării balanţei comerciale, Germania fiind principalul partener comercial al României şi al doilea investitor în economia românească. În cadrul discuţiei a fost evidenţiată şi dorinţa comună pentru dezvoltarea în continuare a cooperării în domenii deja tradiţionale, dar şi în domeniul noilor tehnologii, prin sprijinirea redresării economiilor europene pe baze durabile.

Provocările cu care se confruntă UE

Un loc important pe agenda discuţiilor dintre Klaus Iohannis şi Olaf Scholz l-au avut provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în actualul context intern şi internaţional, fiind evidenţiate căile cele mai potrivite pentru menţinerea unităţii de acţiune a UE, a competitivităţii şi a securităţii sale.

Preşedintele României şi cancelarul federal au discutat despre modalităţile de avansare a proiectului european, importanţa menţinerii coeziunii, unităţii şi solidarităţii europene. Au accentuat, în context, "necesitatea conlucrării mai strânse între toate statele membre şi a eficientizării procedurilor, astfel încât Uniunea Europeană să poată răspunde eficient necesităţii de a-şi asigura competitivitatea şi influenţa la scară globală".

"UE trebuie să răspundă, în acelaşi timp, nevoilor şi temerilor actuale ale cetăţenilor, pentru a apăra astfel democraţia şi proiectul european în faţa creşterii influenţei forţelor populist-extremiste", arată Administraţia Prezidenţială.

Ce a subliniat Iohannis

Klaus Iohannis a subliniat că România "va rămâne un factor de stabilitate şi echilibru în regiune şi în Europa, iar consolidarea acestui statut reprezintă un angajament al autorităţilor române".

Preşedintele român şi cancelarul german au abordat şi consolidarea relaţiei transatlantice, ca factor esenţial pentru asigurarea securităţii europene, inclusiv din perspectiva instalării unei noi Administraţii la Casa Albă la începutul anului viitor. În ceea ce priveşte asigurarea securităţii europene, Preşedintele României a subliniat că este necesară continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Cei doi au evidenţiat şi necesitatea oferirii unui ajutor susţinut Republicii Moldova pentru asigurarea bunăstării, a securităţii şi a parcursului său european, care a fost reafirmat prin recentul referendum şi prin realegerea preşedintei Maia Sandu. În acest context, a fost reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, al Ucrainei şi al partenerilor din Balcanii de Vest, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor în procesele de reformă.

Klaus Iohannis şi Olaf Scholz au fost de acord că importanta comunitate românească din Germania şi minoritatea germană din România "joacă un rol esenţial de catalizatori ai dialogului şi ai cooperării în relaţia româno-germană". 

A fost deschisă cutia Pandorei, avertizează Zelenski

În tot acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că apelul telefonic al cancelarului federal german Olaf Scholz către Vladimir Putin a deschis "cutia Pandorei", subminând eforturile de a-l izola pe preşedintele rus, informează Reuters şi AFP.

"Acum ar putea urma alte conversaţii, alte apeluri telefonice. Doar o grămadă de cuvinte. Şi aceasta este exact ceea ce Putin a aşteptat de multă vreme: este extrem de important pentru el să slăbească izolarea sa", a subliniat Zelenski vineri seara pe Telegram.

Zelenski a confirmat că fusese informat dinainte de cancelarul federal german că el se pregăteşte să discute cu Vladimir Putin.

"Vrem să vă avertizăm: nu va exista 'Minsk-3'. Noi avem nevoie de o pace adevărată", a adăugat Zelenski, cu referire la un potenţial acord ce ar permite îngheţarea conflictului. Acordurile Minsk-1 şi Minsk-2 au fost semnate în septembrie 2014 şi februarie 2015 între Kiev şi separatiştii pro-ruşi susţinuţi de Moscova, care ocupaseră mari bucăţi de teritoriu în estul Ucrainei.

Aceste acorduri au dus la mai multe armistiţii mai mult sau mai puţin respectate pe front, însă nu au reuşit să soluţioneze conflictul între Kiev şi separatiştii pro-ruşi. Rusia a declanşat o invazie la scară mare împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Într-o altă declaraţie făcută pentru radiodifuziunea publică ucraineană Supilne, Volodimir Zelenski a declarat că războiul declanşat de Rusia împotriva ţării sale se va încheia "mai repede" în timpul administraţiei preşedintelui ales al SUA, Donald Trump.

"Războiul se va încheia, însă nu există o dată exactă. Desigur, cu politica acestei echipe, care va conduce acum Casa Albă, războiul se va încheia mai repede", a declarat Zelenski pentru radiodifuziunea publică ucraineană Supilne. El a subliniat din nou că "o pace justă" este vitală pentru Ucraina, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News