Olanda aplică o nouă lovitură României. De ce nu ne vor în Schengen

Poziţia Olandei este tranşantă. România nu era pregătită în 2007 să adere la Uniunea Europeană şi nici măcar acum nu respectă toate cerinţele statutului de ţară membră a blocului comunitar. Din acest motiv, Haga se opune deschiderii graniţelor Schengen.

"România nu era pregătită în momentul aderării. Era pregătită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esenţiale. Vorbesc aici de legislaţie, de sistemul judiciar, de funcţionarea lui, de eficienţă şi imparţialitate în modul de aplicare a legilor, de corupţia instituţională. În acest moment, aderarea nu este susţinută de Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene", a declarat Matthijs van Bonzel, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, într-un interviu acordat președintelui Asociației pentru Implementarea Democrației (AID), Alexandru Cumpănașu, și difuzat de Realitatea Tv.

În cei peste trei ani de când se află la Bucureşti, diplomatul olandez recunoaşte că a observat progrese importante în special în reforma sistemului judiciar şi a luptei anticorupţie. Dar sunt şi alte domenii care au nevoie de îmbunătăţiri, în special în economie.

"Pentru România este important să devină o ţară dezvoltată complet, o economie competitivă și modernă integrată total în Occident. Odată ce va atinge aceste obiective, România va fi un membru valoros, o bijuterie în spaţiul comunitar. România vine cu avantaje de care ceilalţi nu dispun. Vorbesc aici despre turism, despre internet, despre software, despre personal calificat vorbitor de limba engleză, despre un mod de comunicare propriu latinilor şi despre un suflu nou", spune Matthijs van Bonzel.

România nu a plătit recuperarea unei nave de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră

Ambasadorul a mai spus că o altă nemulţumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu şapte ani, a recuperat epava unei nave eşuate pe canalul Dunăre-Marea Neagră, deşi există şi un verdict al Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris.

În ceea ce priveşte ameninţările la adresa securităţii continentului, ameninţări ce decurg din agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, ambasadorul olandez nu vede varianta militară drept o soluţie. El a respins ideea unei armate europene, aşa cum a propus Jean-Claude Juncker. În opinia sa, adevărata forţă a blocului comunitar vine din properitatea economică şi bunăstarea cetăţenilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 29 ianuarie, că România îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi orice nelămuriri pe acest palier ţin de considerente pur politice, subliniind că rapoartele MCV pozitive arată o recunoaştere a eforturilor de consolidare internă.

"Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

"Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice", a mai spus Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News