Olga Tokarczuk, laureata Nobelului pentru Literatură pe 2018, creatoarea unei literaturi în perpetuă mişcare

Cu simpatii politice de stânga, ecologistă şi vegetariană, scriitoarea de 57 de ani, afişând o coafură cu codiţe în stilul dreadlock, nu ezită să critice politica guvernului conservator-naţionalist aflat în funcţie al Partidului Lege şi Justiţie (PiS).

Scriitoarea s-a născut la 29 ianuarie 1962, în oraşul Sulechow, în vestul Poloniei, într-o familie de profesori. Licenţiată în psihologie la Universitatea din Varşovia, devine interesată de scrierile lui Karl Jung. O perioadă, lucrează ca psihoterapeut în oraşul Walbrzych (sud-vest) şi începe să scrie literatură. Publică mai întâi o antologie de poeme înainte să debuteze în proză.

După succesul primelor sale cărţi, se consacră pe deplin literaturii şi se mută în satul Krajanow, din Munţii Sudeţi (sud-vest). Operele autoarei poloneze sunt pe lista celor mai bine vândute cărţi în Polonia, traduse în peste 25 de limbi, inclusiv în catalană şi chineză. Multe dintre acestea au fost adaptate pentru scenă sau ecran.

Operele sale au structuri extrem de variate, de la basmul filozofic Les Enfants verts (tradus în franceză în 2016), la romanul poliţist ecologic angajat şi metafizic Sur les ossements des morts (tradus în franceză în 2010) sau romanul istoric de 900 de pagini Les livres de Jakob (2014).

Un puzzle gigantic

În universul poetic al scriitoarei, raţionalul se îmbină cu iraţionalul. Lumea sa este într-o mişcare perpetuă, fără punct fix, cu personaje ale căror biografii şi personalităţi se întrepătrund şi, asemenea unui puzzle gigantic, dau naştere unui splendid tablou de perspectivă. Totul este descris într-un limbaj pe alocuri bogat, precis şi poetic, atent la detalii.

"Olga este o adeptă a misticismului în căutarea perpetuă a adevărului, adevăr pe care îl putem atinge doar când suntem în mişcare, traversând frontierele. Toate formele, instituţiile şi limbile încremenite înseamnă moarte", a explicat pentru AFP, Kinga Dunin, una dintre prietenele autoarei, la rândul său scriitoare şi critic literar.

Tokarczuk se autodescrie ca o persoană fără biografie: Nu deţin o biografie în adevăratul sens al cuvântului, foarte clară, pe care să o pot povesti într-o manieră interesantă. Sunt compusă din aceste personaje pe care le-am scos din imaginaţie, pe care le-am inventat. Sunt formată din toţi aceştia, am o biografie cu mai multe cadre, enormă, a explicat scriitoarea într-un interviu pentru Institutul polonez al cărţii.

Roman poliţist cu teme ecologice

Lansată în 2014, Les livres de Jacob a obţinut deja cel mai prestigios premiu literar polonez, Nike, al doilea din cariera scriitoarei.

Romanul a devenit bestseller în Polonia, dar a făcut şi obiectul unor atacuri virulente în rândul naţionaliştilor.

După un interviu acordat televiziunii publice în 2015, în care denunţă mitul unei Polonii tolerante şi deschise, primeşte ameninţări cu moartea pentru defăimarea renumelui Poloniei şi al polonezilor. A fost nevoită să se deplaseze timp de o săptămână însoţită de o gardă de corp angajată de editura sa.

Cartea i-a adus - scriitoarei împreună cu traducătorul suedez - prima ediţie a premiului literar Kulturhuset Stadsteatern din Stockholm. "Mă simt de parcă aş fi obţinut Nobelul", a declarat autoarea la vremea respectivă.

Olga Tokarczuk este şi coautoarea scenariului peliculei "Pokot", regizată de Agnieszka Holland şi inspirată din romanul Sur les ossements des morts. Oscilând între film poliţist cu tematică ecologică şi basm filozofic, pelicula a fost lansată în februarie 2017 şi a fost recompensată cu premiul Alfred-Bauer în cadrul Berlinalei din acelaşi an, reprezentând Polonia în cursa pentru Oscar la categoria cel mai bun film străin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News