Olga Tudorache a încetat din viață la Spitalul Elias în dimineața zilei de 18 octombrie. Olga Tudorache împlinise 88 de ani pe 11 octombrie. Pentru toată activitatea sa din teatru, film și perioada academică a fost numită "marea doamnă a teatrului românesc".
Olga Tudorache a fost internată zilele trecute la spital, după ce a fost găsită leșinată în casă. Medici au declarat că a fost o suspiciune de atac vascular cerebral. Joi, 12 octombrie, marea actriță a fost din nou internată la secţia de terapie intensivă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, după ce starea de sănătate s-a agravat.
Olga Tudorache s-a născut la 11 octombrie 1929, la Oituz, în județul Bacău. A ezitat între muzică, teatru şi dans, apoi a ales teatrul. A jucat din 1951 pe scenă. Din acel an a fost angajată timp de 15 ani la Teatrul Tineretului din Bucureşti, până în anul 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul Nottara, iar la noul teatru, Teatrul Mic, a rămas până în 1978. Din anul 1976 a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", la catreda de actorie, iar din 1990 a devenit profesor universitar şi până la pensionare, în 1997. A format şase promoţii de actori.
Mare interpretă de dramă, Olga Tudorache a întruchipat rolurile „Edith" din David Copperfield de Charles Dickens, „Maşa" din Cadavrul viu de Lev Tolstoi, „Antigona" de Sofocle, „Ducesa de Gloucester" din Richard al II-lea de William Shakespeare, „Vitoria Lipan" din Baltagul de Mihail Sadoveanu, „Lona Hessel" din Stâlpii societăţii, de Henric Ibsen, „Kitty Warren" din Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw, „Beatrice" din Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel, „Maria Vasilievna" din Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov etc.
[citeste si]
A fost distribuită în mai multe filme, printre care Directorul nostru (1955), Haiducii (1960), Tudor (1962), Răpirea fecioarelor (1967), Răzbunarea haiducilor (1968), Mihai Viteazul (1970), Bietul Ioanide (1979), Domnişoara Aurica (1986), Tusea şi Junghiul (1990), Drumul câinilor (1991)
Olga Tudorache a vorbit, de-a lungul vieții, foarte puțin despre propria persoană.
"Generaţia de azi se deosebeşte mult de a mea. Tinerii de azi sunt grăbiţi să ajungă, să parvină, s-au născut cu telefon şi televizor, noi le-am descoperit târziu, eu am trecut prin trăsura cu cai, lampa cu gaz. Tinerii de azi nu au timp să înveţe ca să joace bine, consideră că ştiu totul, nu au convingerea că de la «talent» au de străbătut un drum lung de muncă ambiţioasă şi disciplinată până la a deveni «actori talentaţi». Sunt zoriţi să ajungă pe scenă, ecran şi măcar de i-ar interesa ideea de a juca, dar imediat întreabă: «cât?». Colegii mei de generaţie erau în culmea entuziasmului şi a bucuriei dacă li se dădea prilejul să facă o figuraţie pe o scenă profesionistă, alături de maeştrii lor. Astăzi, unii vor să devină capete de afiş încă din şcoală."
În martie 2006, a primit din partea preşedintelui României Ordinul Naţional „Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce.În 2012, la finalul spectacolului „Portretul Doamnei T", Olga Tudorache a primit decoraţia regală „Nihil Sine Deo", în 2012", din partea Principesei Margareta a României.
Olga Tudorache, o poveste de viață fabuloasă
Puțină lume cunoaște amănunte despre omul Olga Tudorache. În 1960, era o actriță superbă, cu o ținută aristocrată. Cristea Avram, un actor frumos s-a îndrăgostit de ea, s-au căsătorit și au avut împreună un băiat.
Căsătoria cu Cristea Avram a durat până în 1966, când acesta s-a îndrăgostit de o mare vedetă internațională, franțuzoiaca Marina Vlady, venită în România pentru a filma în coproducția româno-franceză "Steaua fără nume" (1966). Cristea Avram a părăsit țara pentru noua sa dragoste, însă povestea lor de iubire nu a durat prea mult. La rândul său, Avram a fost părăsit, apoi s-a mutat din franța, în Italia, unde a murit în 1989, de cancer.
"Cel mai mare succes din viața mea, cel mai bun lucru pe care l-am făcut în viața mea este băiatul meu, pe care l-am avut cu actorul Cristea Avram. Și aici am avut noroc. Eu nici n-am știut când a trecut prin școală și el a fost mereu șef de promoție. Sunt minunați amandoi, și el, și nepotul meu, fiul lui, care a implinit acum trei ani (n.r. interviul era în 2000). Succesele cele mai mari le-am avut în viață, nu pe scenă", spunea Olga Tudorache. (Sursa Metropolis)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News