OMS recunoaște că a reacționat prea lent în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Ce alte greșeli s-au făcut

Două rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind pandemia de COVID-19, care vor fi prezentate la viitoarea sa adunare generală, recunosc reacţia lentă a organizaţiei în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce priveşte emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri, relatează Agerpres, citând EFE.

Greșelile de la începutul pandemiei

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost "întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică" a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

În perioada în care era nevoie de o reacţie faţă de primele focare, "OMS ar fi trebui să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aştepte aprobarea ţărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgenţă", notează raportul.

Raportul arată că "omenirea nu era pregătită pentru o ameninţare de acest tip", demonstrând astfel o lipsă de abilitate colectivă pentru a prezice evoluţia pandemiei, nu doar în aspectele sale sanitare, ci şi în cele sociale şi economice. "Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit", semnalează documentul.

Ce ar fi trebuit făcut

De exemplu, adaugă textul, "implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială" a coronavirusului ce provoacă maladia COVID-19.

Comitetul notează că unul din elementele cheie ale răspunsului lent al multor guverne la începutul pandemiei a fost tensiunea dintre necesitatea de a proteja sănătatea publică şi cea de a salva economia, fapt care a îngreunat punerea în aplicare a restricţiilor privind călătoriile şi comerţul.

Raportul arată că "este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real", de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.

Acesta este motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care "necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri".

"Lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală"

Al doilea raport, redactat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, abundă în critici similare şi arată că în 2020 a existat "o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală" care s-a tradus prin probleme, precum limitarea producţiei de vaccinuri şi o finanţare insuficientă a răspunsului global în faţa pandemiei.

Documentul face apel, în perspectiva unor pandemii viitoare, la revizuirea rolului şi impactului restricţiilor impuse călătoriilor şi altor măsuri de frontieră, precum şi la coordonarea acestui tip de măsuri.

Atacuri la adresa șefului OMS

Pe de altă parte, comitetul îşi exprimă profunda preocupare faţă "de gradul înalt de toxicitate şi lipsă de civism de pe reţelele de socializare" în raport cu OMS şi cu personalul său. "Condamnăm energic atacurile personale la adresa directorului general (Tedros Adhanom Ghebreyesus, n.r.) şi a altor angajaţi ai OMS şi avertizăm că mesajele toxice pot distorsiona opinia publică faţă de organizaţie" şi faţă de îndeplinirea măsurilor publice de prevenire a pandemiei.

Viitoarea adunare generală a OMS, în care se vor prezenta şi se vor dezbate aceste rapoarte, va avea loc în perioada 24 mai - 1 iunie, cu participarea delegaţiilor tuturor statelor membre ale organizaţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News