OMS s-a reunit pentru a vedea dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în fața Covid

Comitetul se reuneşte o dată la trei luni pentru a face bilanţul şi a se decide dacă trebuie menţinută această măsură excepţională. OMS nu a precizat la ce dată vor fi publicate concluziile comitetului.

Reuniunea cu uşile închise a experţilor a fost prezidată ca de obicei de profesorul francez Didier Houssin. OMS a decretat alerta mondială - o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional în limbaj tehnic - în 30 ianuarie 2020. Dar abia atunci când directorul său general, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a calificat pentru prima oară, în 11 martie 2020, situaţia drept pandemie, liderii mondiali au părut să conştientizeze cu adevărat dimensiunea pericolului.

Reluând o formulă pe care o utilizează cu regularitate în ultimele săptămâni, Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat joi, în faţa comitetului, că 'nu am fost niciodată într-o poziţie mai bună pentru a pune capăt urgenţei sanitare mondiale'.

El a subliniat că numărul deceselor semnalate în fiecare săptămână este aproape de nivelul său cel mai scăzut înregistrat vreodată de la începutul pandemiei şi a evaluat că două treimi din populaţia mondială s-a vaccinat, între care 75 din personalul din sănătate şi persoanele vârstnice.

'Dar munca noastră nu s-a terminat încă', a spus el, explicând că există încă 'mari disparităţi în ratele de vaccinae': trei sferturi de persoane care trăiesc în ţări sărace nu au primit încă măcar o singură doză de vaccin.

El a subliniat de asemenea că cea mai mare parte a ţărilor a ridicat măsurile vizând limitarea propagării virusului şi a deplâns, din nou, că cea mai mare parte a ţărilor şi-a redus considerabil supravegherea epidemiei şi activităţile de depistare şi de secvenţiere a virusului, ceea ce împiedică experţii să-i urmărească mutaţiile.

În 13 octombrie, OMS înregistrase peste 620 milioane de cazuri confirmate oficial, număr fără îndoială foarte redus faţă de cel real, la fel ca şi cel de peste 6,5 milioane de decese înregistrate.

'Mai multe ţări în Europa semnalează în prezent o creştere a numărului de cazuri, spitalizări şi decese legate de COVID-19', a indicat Dr.Tedros. 'Trebuia să ne aşteptăm la aceasta pentru că vremea se răceşte în emisfera nordică şi oamenii petrec mai mult timp împreună în interior', a adăugat el, conform Agerpres.

Vezi și - Sindromul Long-Covid generează afecțiuni „respiratorii și neurologice“. Rafila, semnal îngrijorător: Încercăm să dezvoltăm secții de recuperare

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a vorbit despre afecțiunea Long-Covid.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a fost invitat telefonic la România TV, la emisiunea Punctul Culminant, moderată de Victor Ciutacu, unde a vorbit despre posibila combinare a virusului grupal cu SARS-CoV-2:

„Există pericolul cagrpa să se combine cu Covid-19 și să genereze probleme de sănătate de dimensiuni comparabile cu cele care au fost până acum?“, a întrebat Victor Ciutacu.

„Nu se combină gripa cu Covid-ul, nu discutăm de concubinaj între virusul gripal și coronavirus, ci de posibilitatea care este și teoretică și a fost și realizată în mod practic, pentru că ambele virusuri se transmit exact pe aceeași cale, să exist co-infecție, adică să faci infecție cu ambele virusuri.

Nu este probabil pentru că, pe de o parte, numărul de cazuri de infecție cu noul coronavirus e relativ scăzut, acum avem până în 1000 de cazuri pe zi, gripa e în creștere. E posibil, dar nu este probabil. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News