EXCLUSIV  ONG-urile care vor să distrugă barajele. Ce s-ar întâmpla în București, într-un astfel de scenariu, e de noaptea minții

Proiectul Dam Removal Europe urmărește extinderea acțiunii de îndepărtare a barajelor din sud-estul Europei în colaborare cu organismele din regiune. Amenajările hidrotehnice din Grecia, Croația, Slovacia și România ar urma să fie desființate și râurile dă fie renaturate așa cum era înainte, fără a mai exista regularizare și un debit de servitute care să asigure în permanență anumite condiții pentru râul din aval de amenajarea hidrotehnică.

Proiectul este susținut de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor și este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.

În urma acestor informații, am discutat cu Marian Avram, președinte la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pentru a afla care sunt principalele riscuri pentru populație și mediu care ar putea decurge din implementarea unui astfel de proiect

De exemplu, în cazul Deltei Dunării, renaturarea ar fi o soluție pentru aproximativ 300.000 de hectare, iar pe lunca Dunării ar trebui să existe poldere, suprafețe de teren care preiau excesul de apă atunci când nivelul crește, iar atunci când nivelul e scăzut să fie folosite pentru agricultură.

Pentru restul teritoriului național, înmagazinarea apei rămâne cea mai bună soluție, datorită mai multor beneficii pe care le aduce mediului și populației. În primul rând, se creează ecosisteme, microclimate locale, iar apa reținută este o rezervă pentru agricultură și populație. În cazul în care barajele sunt stricate, pe o mare parte din râurile din România va apărea o problemă ce depinde exclusiv de regimul pluviometric. 

De pildă, râul va deveni un pârâu sau va seca în perioadele de secetă, iar în perioadele ploioase se va transforma într-un râu cu debit puternic ce poate provoca inclusiv inundații. Un astfel de program nu ar avea deloc aplicabilitate pentru zona Europei de Est, care este una secetoasă în anumite perioade ale anului, mai ales dacă vorbim de zona sud-estică a României.

În al doilea rând, acest program completează agenda progresistă care a început cu blocarea construirii anumitor obiective de infrastructură - cu precădere autostrăzi, din cauza faptului că acestea urmau să treacă prin zone în care s-a spus că trăiesc anumite specii de gândac sau de broască - și care a cerut limitarea numărului de vaci pentru că acestea poluează.

De exemplu, pe râul Tamisa din Anglia se construiesc baraje, pentru că altfel, creșterea nivelului mării ar afecta și nivelul de pe cursul inferior al râului, iar în Londra ar apărea inundații. În cazul Bucureștiului, situația ar fi inversă, iar debitul slab al Dâmboviței din anumite perioade ar transforma râul într-un pârâiaș pe malul căruia mișună șobolanii.

La fel va fi și în cazul lacului Herăstrău, unde va exista un pârâu (n.r. Colentina) care curge natural. A sta într-un birou și a te gândi la un râu care curge învolburat prin fața casei nu are nimic de-a face cu realitatea din teren. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News