Opinia publică, la un an de război: Occidentul susține Ucraina, Sudul-global vrea încheierea războiului chiar dacă înseamnă victorie Rusiei
Opinia cetăţenilor din Europa și Statele Unite în ceea ce priveşte războiul din Ucraina este relativ omogenă, dar diferă de cea exprimată în aşa-numitul ''Sud Global'', concept relativ recent care încorporează America Latină, Africa, Asia şi Oceania.
Potrivit unui raport cu titlul Vestul unit, divizat de restul: Opinia publică globală după un an de război al Rusiei împotriva Ucrainei, publicat de Consiliul European de Relaţii Externe (ECFR), citat de EFE, americanii și europenii cred că Ucraina trebuie să câștige războiul li să-și recupereze teritoriile ocupate, chiar dacă acest lucru înseamnă o prelungire a conflictului. Dimpotrivă, în ţările considerate neoccidentale predomină dorinţa ca războiul să se încheie cât mai curând, chiar dacă acest lucru presupune concesii făcute Rusiei, iar mulţi dintre cei intervievaţi pun sub semnul întrebării altruismul sprijinului occidental acordat Ucrainei.
Europenii cred că invazia rusească e o amenințare pentru întregul continent
În Europa, majoritatea cetăţenilor consultaţi - circa 55% din media la nivelul continentului - sprijină sancţiunile împotriva Rusiei şi sunt de părere că invazia nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci şi împotriva întregului continent.
Astfel, 38% dintre persoanele chestionate în UE sunt de acord cu aceste enunţuri, faţă de 30% care ar prefera ca Ucraina să facă concesii de ordin teritorial pentru a pune capăt cât mai repede războiului. În acelaşi timp, 48% dintre respondenţii europeni consideră Moscova drept principalul agresor. Nevoia de a apăra securitatea Europei este principalul motiv al sprijinului faţă de Kiev pentru 45% dintre persoanele intervievate în UE, în timp ce pentru americani principala raţiune (într-un procent de 36%) este apărarea democraţiei.
”Confruntarea democrației cu autoritarismul” vs ”idealul suveranității naționale”
Moscova este văzută drept aliată şi partener strategic în China (79%), India (79%) şi Turcia (69%) şi numeroşi intervievaţi (38% din ruşi, 45% din chinezi şi 30% din turci) cred că sprijinul Washingtonului pentru Ucraina corespunde interesului de a apăra hegemonia occidentală şi nu unor obiective idealiste.
Cu toate acestea, există un element de consens la nivel mondial, şi anume acela că ordinea internaţională se schimbă şi că, în următorul deceniu, SUA nu vor mai domina scena globală. Respondenţii occidentali preconizează ascensiunea unui nou bloc, probabil condus de China, în timp ce restul tinde să considere posibilă apariţia unei ordini multipolare în care influenţa să fie distribuită între diverse puteri.
Majoritatea europenilor şi americanilor trăiesc într-o lume definită de confruntarea între democraţie şi autoritarism, a rezumat unul dintre coautorii raportului, Ivan Krastev, care a adăugat că, dimpotrivă, dincolo de graniţele Occidentului, percepţia este aceea a unei lumi postcoloniale unde primează idealul suveranităţii naţionale.
Europa și SUA, mai unite ca oricând
În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, un alt coautor, Timothy Garton Ash, a subliniat că Europa şi SUA sunt mai unite ca oricând, dar au eşuat în scopul lor de a convinge celelalte mari puteri. Lecţia care trebuie învăţată de aici este că e nevoie urgent de un nou discurs care să reuşească să convingă ţări precum India să se situeze de partea Ucrainei, a mai spus Garton Ash. Autorii raportului avertizează totodată că factorii de decizie occidentali ar trebui să ţină cont de faptul că consolidarea Occidentului se produce într-o lume postoccidentală tot mai divizată şi că puteri emergente precum India şi Turcia vor acţiona pe cont propriu şi se vor opune să fie prinse într-o confruntare între America şi China.
Conform metodologiei publicate pe site-ul ECFR, sondajele au fost realizate pe o populaţie adultă (18 ani şi peste) la sfârşitul lui decembrie 2022 şi la începutul lui ianuarie 2023 în 10 ţări europene (Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Regatul Unit) şi cinci ţări din afara Europei (China, India, Turcia, Rusia şi SUA), pe un eşantion reprezentativ total de 19.765 de persoane. În România, sondajul a avut loc în perioada 4-11 ianuarie pe un eşantion reprezentativ de 1.003 persoane, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
