Unii se trezesc mai devreme, alții se culcă mai târziu. În mod previzibil, aceste obiceiuri au consecințe pe termen lung, iar un nou studiu atrage atenția asupra modului în care îți influențează dezvoltarea creierului, inteligența.
Un nou studiu publicat în urmă cu câteva zile a identificat o legătură surprinzător de bine definită între obiceiurile de odihnă ale tinerilor și dezvoltarea neuronală. În cazul în care ai în casă o ”pasăre de noapte”, merită să ai în vedere că acel comportament are consecințe pe termen lung. Pe lângă faptul că se reflectă în probleme comportamentale și o predispoziție pentru conflict, încetinește dezvoltarea creierul în adolescența târzie, începutul maturității.
Mai important însă decât ora de culcare este numărul orelor de somn, odihna corectă. Deși s-a demonstrat științific faptul că somnul de noapte este mai benefic decât somnul de zi, mai ales în cazul adolescenților, dacă sunt mai productivi seara, ar fi bine să se trezească mai târziu și să nu piardă din cele 8 ore de odihnă. Problema este că în timpul școlii tinde să fie imposibil să se trezească mai târziu, iar compromisurile pe partea de odihnă, lipsa orelor de somn, se reflectă imediat într-un nivel sporit de stres, anxietate, într-un handicap pe partea de dezvoltare emoțională și, implicit, un minus la capitolul performanță neuronală și inteligență. Aceste dezavantaje sunt mai evidente mai ales în comparație cu cei care se trezesc devreme, pentru că se culcă devreme și ”își fac” somnul.
Deși afirmațiile de mai sus au par logice, studiul citat mai sus atrage atenția și asupra altor probleme pe care le au cei care se culcă târziu. Comparativ cu cei care se trezesc devreme, pierd pe partea de dezvoltare a memoriei, a empatiei și a sănătății emoționale. Mai mult decât atât, cu cât anii petrecuți în acest comportament defectuos referitor la obiceiurile de somn se lungesc, cu atât ajunge să crească nivelul nativ de agresiune comportamentală, tendința de încălcare a regulilor și îmbrățișarea unor trăsături antisociale. La nivel fiziologic, toate acestea sunt consecințe ale unei mai slabe dezvoltării a materiei albe în creier.
Ca posibile soluții, să fii matinal se poate învăța dacă eviți ecranele seara, de la TV la smartphone, iar dimineața faci un efort să te expui cât mai repede la lumină naturală. Ia-ți micul dejun în balcon, în grădină sau pe o bancă, iar beneficiile se vor vedea destul de repede.
A dormi chiar și cu o oră mai puțin pe noapte ne face mai puțin dispuși să-i ajutăm pe cei din jur – e concluzia unui studiu recent realizat în SUA. Pe lângă nenumăratele efecte negative ale lipsei somnului asupra sănătății mentale și generale, oamenii de știință americani au descoperit că ne sunt afectate chiar legăturile sociale. Obosiți fiind, suntem mai puțin dispuși să-i ajutăm pe cei din jur, inclusiv familie sau prieteni apropiați. În final, este afectată chiar societatea în general, se arată într-un raport publicat de jurnalul PloS Biology, citat de The Guardian.
Concluziile studiului se bazează pe monitorizarea a 160 de subiecți, privați de somn timp de 24 de ore sau cu un program de odihnă adecvat. S-a descoperit că, atunci când aceștia nu se odihniseră suficient (în acest caz deloc pe parcursul unei întregi zile), disponibilitatea lor de a-i ajuta pe cei din jur scăzuse cu 78%. De altfel, după ce creierul le-a fost scanat, atunci când nu se odihniseră, s-a descoperit că activitatea în zona cerebrală care răspunde de comportamentul social era mult redusă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News