Orașele și istoria, readuse la viață prin axa 5 a noului program Regio

Mediul în care trăim – casa, strada, cartierul, orașul – ne influențează calitatea vieții. Centrele urbane cu obiective culturale degradate, cu spații dezafectate, zgomot și poluare ne afectează. Banii europeni au fost deja folosiți pentru a schimba această realitate, încă valabilă în bună parte din România.

România deține un avantaj competitiv prin densitatea crescută a obiectivelor de patrimoniu cu potențial turistic. Doar că mare parte din acest patrimoniu se afla, la data aderării României la UE, într-un stadiu avansat de degradare. De altfel, orașele din România, chiar și Capitala, se confruntă și acum cu probleme legate de degradarea spațiului construit, având spații intravilane abandonate și clădiri dezafectate care creează un peisaj anost și, în final, influențează negativ calitatea vieții. În toate cele opt regiuni ale țării, resursele de patrimoniu cultural sunt slab valorificate, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestor regiuni. Asta în contextul în care distribuția teritorială echilibrată a obiectivelor de patrimoniu constituie o mare oportunitate a României. Atât în perioada anterioară de programare bugetară, cât și în cea curentă, Axele 1 și 5 au fost dedicată îmbunătățirii mediului urban și conservării, protecției și valorificării durabile a patrimoniului cultural. 

În perioada 2007 – 2013, Domeniul Major de Intervenție 5.1 din cadrul Axei 5 a urmărit restaurarea, valorizarea și conservarea patrimoniului cultural, constând în clădiri istorice, monumente, biserici, mănăstiri, muzee, teatre și alte obiective similare. Scopul final a fost îmbunătățirea potențialului pe care-l are turismul cultural din România. De asemenea, prin această intervenție s-a dorit îmbunătățirea atractivității teritoriului, creșterea potențialului turistic al României și crearea de locuri de muncă, dar și generarea de creștere economică la nivel local. 

Dublarea numărului de vizitatori

În urma evaluărilor făcute pe jumătate dintre proiectele implementate în exercițiul anterior, s-a constatat că numărul de vizitatori a crescut cu 113% în obiectivele de patrimoniu cultural. Astfel, de la aproximativ 293.000 de vizitatori în 2008, s-a ajuns la peste 623.000 în 2014. De altfel, proiectele de patrimoniu cultural național înregistrează cele mai bune performanțe, remarcându-se o creștere consistentă a numărului de vizitatori, simultan cu scăderea costurilor medii pe vizitator. De asemenea, numărul de angajați a crescut cu aproape 21%, de la mai puțin de 300 în 2008, la 353 în 2014. Activitățile de marketing au reintrodus monumentele în circuitul turistic, în timp ce asigurarea resurselor suplimentare din fonduri proprii sau din alte surse de finanțare a reprezentat un atu pentru derularea activităților. 

Situația contractării pe Domeniul Major de Intervenție 5.1

Instrumentul echivalent Domeniului 5.1 din perioada anterioară este, în actualul exercițiu financiar, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Indicatorul specific al programului este creșterea numărului de obiective de patrimoniu – în stare de conservare bună și foarte bună – de la o valoare de referință de 4.387 în 2012, la 4.482 până în 2023. Vor fi finanțate numai acele obiective de patrimoniu pentru care impactul economic rezultat în urma implementării este clar demonstrat. Astfel, Regio va finanța restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu Unesco, patrimoniu cultural național (și urban, și rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban. 

Vor avea prioritate la finanțare obiectivele de patrimoniu din teritorii conectate la creșterea economică, a căror restaurare va contribui direct la creșterea competitivității zonei respective.  Valoarea maximă a investiției privind conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural este de 5 milioane de euro. În cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a investiției este de 10 milioane euro.

Regenerare urbană

Dezvoltarea, regenerarea și creșterea rolului economic și social al orașelor, din perspectiva centrelor urbane, a polilor de de dezvoltare urbană și a polilor de creștere, au constituit obiectivele principale ale Axei Prioritare 1 din perioada 2007 – 2013. Acestea au fost continuate și în perioada actuală de programare bugetară, tot prin Axa 5, de data aceasta Prioritatea de Investiții 5.2. Revenind la exercițiul anterior, din cele 525 de contracte de finanțare semnate și nereziliate, 505 au fost finalizate, cu o valoare totală eligibilă de aproape 1 miliard de euro. În total, s-au depus 687 de cereri de finanțare, în valoare de 2,8 miliarde de euro, din care contribuția comunitară solicitată era de 1,76 miliarde de euro. 

După analizarea proiectelor implementate, s-a concluzionat că intervenția a îmbunătățit infrastructura urbană de bază și infrastructura socială. De asemenea, a contribuit la creșterea calității vieții cetățenilor, a mobilității, accesibilității și sentimentului de siguranță publică. O realizare extrem de importantă este creșterea ratei de înscriere a tinerilor la învățământul liceal și a capacității administrative și de programare a autorităților locale.

Decontaminare și reducerea zgomotului 

În exercițiul curent, abordarea teritorială integrată este soluția propusă prin prioritatea de investiții 5.2 din Axa 5. Sunt vizate reconversia funcțională sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe abandonate și nefolosite din interiorul orașelor, și transformarea lor în zone de agrement și de petrecere a timpului liber pentru comunitate. Pentru promovarea revitalizării zonelor urbane, vor fi finanțate activități precum demolarea unor clădiri dezafectate, realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști și trotuare, amenajare de spații verzi sau crearea unor facilități pentru recreere, pe terenurile amenajate (zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii etc.). De asemenea, se vor finanța instalarea de Wi-Fi în spațiile publice, dotarea cu mobilier urban și modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea sau racordarea la utilități publice.

Cum putem câștiga bătălia cu poluarea

De ce este nevoie de toate acestea? Pentru că într-o ”orchestră” a orașelor europene, ale noastre ar cânta cel mai tare și mai fals. Avem orașe cu un potențial imens de dezvoltare, dar care oferă atât de puțin locuitorilor săi. Bucureștiul, o capitală care face mereu apel la apartenența sa europeană, nu ține deloc pasul cu orașele inteligente ale prezentului. Dacă întrebi un clujean ce-l deranjează cel mai mult la orașul lui, îți va spune că aglomerația de pe șosele. Sebeșul nu e nici măcar reședință de județ, dar se sufocă sub asediul autovehiculelor, fiind pe traseul Sibiu - Cluj-Napoca. Da, orașele noastre au o problemă majoră cu traficul auto, care generează anual emisii nocive de dioxid de carbon și pulberi în suspensie peste limitele recomandate. Create pentru a ne face viața mai ușoară, vehiculele alimentate cu combustibili fosili generează un alt soi de poluare, nelipsit din viața noastră Și, totuși, de zgomot ne plângem cel mai puțin. Problema poluării fonice s-a aflat pe masa autorităților locale încă din 2007, când au fost întocmite primele hărți de zgomot. Aceste documente, obligatorii pentru toate localitățile urbane din România, se înnoiesc la fiecare cinci ani. Pe baza lor, administrațiile locale își fundamentează politicile de protejare a populației de efectele zgomotului ambiental. 

„Sunt soluții general valabile pentru orice oraș și sunt incluse în planurile de acțiune publicate de fiecare autoritate locală. La nivelul municipiului București, impactul zgomotului produs de autovehicule asupra sănătății populației este semnificativ. Pe bulevardele mari se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor”, a declarat pentru Regio directorul executiv al Enviro Consult, cel mai important auditor român din domeniul măsurării zgomotului ambiental, Bogdan Lazarovici. 

Însă, pentru rezolvarea acestor probleme majore, Bucureștiul trebuie să caute alte surse de finanțare decât POR 2014-2020. Axa prioritară 5 (Prioritatea 5.2) din noul Regio dă o șansă orașelor mai mici din România, care nu sunt reședință de județ, pentru a-și reduce nivelul de poluare fonică și a aerului. Prioritatea 5.2 prevede alocări financiare nerambursabile de până la 5 milioane de euro, iar beneficiarii sunt autoritățile locale din aceste comunități. Noul Regio și-a îndreptat atenția asupra orașelor mai mici deoarece, în ultimii ani, au suferit aceeași degradare a calității aerului și a mediului înconjurător, dar nu au beneficiat de suportul necesar stopării acestui fenomen. Fiindcă politicile de mediu care vizează încurajarea transportului alternativ și folosirea vehiculelor nepoluante încă fac pași mici în România, e timpul să se acționeze pe alte planuri pentru atingerea acestor obiective. 

Șanse mari pentru orașele mici

Cândva centre industriale, unele dintre orașele cu 50.000-250.000 de locuitori sunt azi doar o umbră a ceea ce durase comunismul. Odată cu dezindustrializarea de după 1990, o serie de „mamuți” industriali – fabrici, uzine de producție și terenurile aferente lor – au fost lăsați de izbeliște, ceea ce a contribuit substanțial la degradarea spațiului urban. În acest exercițiu bugetar, POR 2014-2020 își propune să ofere o șansă de dezvoltare orașelor mici, prin stimularea investițiilor în reconversia terenurilor și halelor industriale abandonate. Autoritățile locale sunt încurajate astfel să depună proiecte care vizează demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor, amenajarea de spații verzi, crearea de facilități pentru recreere – cum ar fi terenuri de sport și locuri de joacă pentru copii. În cadrul Axei prioritare 5 – Obiectivul specific 2, sunt vizate inclusiv intervenții de modernizare a străzilor urbane adiacente fostelor zone industriale, de schimbare a mobilierului urban, de realizare a aleilor pietonale și a pistelor pentru bicicliști.

Toate aceste măsuri avute în vedere de noul Regio au ca scop revitalizarea per ansamblu a orașelor mici și mijlocii, diminuarea efectelor nocive ale poluării aerului, regenerarea și decontaminarea terenurilor industriale. În substanță, POR 2014-2020 vine cu soluții concrete pentru sporirea calității vieții celor care locuiesc în medii urbane vitregite de investiții în această direcție. În completarea acestor măsuri, orașele noastre trebuie să vină cu strategii proprii de fluidizare a traficului, prin promovarea utilizării transportului public, instituirea benzilor unice dedicate transportului public și dezvoltarea sistemului integrat de management al traficului.Programul de termoizolare a blocurilor de locuit, care înregistrează performanțe scăzute în orașele din provincie, trebuie gândit și ca o măsură de reducere a poluării fonice. În orașele mari, precum Bucureștiul, anveloparea fațadelor a condus la reducerea expunerii populației la niveluri de zgomot ce depășesc limitele admisibile. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News