Orban va avea grup politic în Parlamentul European. Echipa lui a strâns suficiente partide, toate de extremă dreapta

Conform legislației UE, pentru a forma un grup politic în Parlamentul European, sunt necesari cel puțin 23 de europarlamentari dintr-un sfert din statele membre. Deși europarlamentarii nu se grupează în funcție de țara de origine, ci după afinități politice, Viktor Orban a reușit să atragă partide de extremă dreapta din diverse țări. Europarlamentarii FIDESZ, partidul lui Orban, sunt neafiliați din 2021, de când au părăsit Partidul Popular European (PPE), ceea ce le-a redus semnificativ relevanța și capacitatea de negociere.

Orban a anunțat la finalul lunii trecute că va colabora cu extrema dreaptă din Austria (Partidul Libertății, FPÖ) și formațiunea centristă a fostului premier ceh Andrej Babis (ANO). Ulterior, au aderat partidul de extremă dreapta din Portugalia, Chega!, urmat de VOX din Spania, care a părăsit grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) condus de premierul italian Giorgia Meloni. Alături de acestea, Partidul Popular din Danemarca și Partidul pentru Libertate din Olanda, ambele de extremă dreapta, și-au exprimat susținerea. Cel mai recent membru este partidul de extremă dreapta separatist flamand din Belgia, Vlaams Belang (VB), conform AFP.

Viktor Orban, cunoscut pentru pozițiile sale controversate și relațiile strânse cu Rusia, a declarat că acest nou grup politic va reprezenta o voce diferită în politica UE, abordând în principal teme precum războiul din Ucraina și migrația. „Începe o nouă eră”, a proclamat Orban, susținând că noul grup „va schimba politica europeană”.

Orban a fost recent în Rusia, „în căutarea păcii”, ceea ce a atras critici severe din partea oficialilor europeni și a comunității internaționale. Premierul ungar a fost acuzat că validează regimul autoritar al lui Vladimir Putin, izolat pe scena internațională și supus sancțiunilor europene și americane. Putin a profitat de prezența lui Orban și a subliniat în conferința comună că acesta a venit și în calitate de reprezentant al președinției UE.

Orban refuză să trimită arme în Ucraina și a păstrat relații solide cu Moscova după invazia Ucrainei de către Putin în februarie 2022. De asemenea, Budapesta evită să se implice în planul NATO de asistență pe termen lung pentru Ucraina, pe care ministrul de Externe ungar l-a calificat drept „misiune nebunească”.

În urmă cu o lună, Orban a organizat un miting cu mii de participanți în centrul Budapestei pentru a cere „pace” și a reitera ideea că se opun oricărui ajutor pentru Ucraina. Orban a declarat: „Niciodată până acum nu s-au strâns pentru pace atât de mulţi oameni. Suntem cel mai mare corp al păcii, cea mai mare forţă de menţinere a păcii din Europa (…) Europa trebuie împiedicată să se îndrepte rapid spre război, spre propria sa distrugere. Vrem să vărsăm sânge maghiar pentru Ucraina? Nu! Nu vom merge la război, nu vom muri pentru altcineva pe pământ străin”.

În decembrie 2023, Orban i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, solicitând scoaterea de pe agenda Consiliului a subiectului aderării Ucrainei la UE. La doar câteva zile după preluarea președinției UE, Orban a călătorit în Rusia într-o „misiune de pace”, deși liderii UE i-au spus că nu poate negocia în numele Uniunii Europene.

Relațiile bilaterale dintre Ungaria și Rusia au cunoscut o scădere semnificativă, comerțul cu bunuri între cele două țări diminuându-se cu peste 35%. Cu toate acestea, Orban a mulțumit lui Putin pentru găzduire în astfel de circumstanțe dificile, subliniind importanța întâlnirii în contextul actual.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News