Conducerea Cavalerilor de Malta, ordin religios şi organizaţie umanitară, a fost revocată din decizia Papei Francisc.
Papa Francisc a demis sâmbătă conducerea Cavalerilor de Malta, ordin religios catolic şi organizaţie umanitară, şi a instalat un guvern provizoriu înaintea alegerilor pentru un nou Mare Maestru. Schimbarea, realizată în urma unui decret papal, survine după cinci ani de dezbateri dure în interiorul ordinului între membri din conducerea vechii gărzi a Vaticanului cu privire la o nouă constituţie, pe care unii o consideră un instrument de slăbire a suveranităţii statului papal.
Organizaţia, al cărui nume oficial este Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta, a fost înfiinţat în Ierusalim cu aproape o mie de ani în urmă, cu menirea de a asigura ajutor medical pelerinilor în Ţara Sfântă.
Cu un buget de mai multe milioane de dolari, 13.500 de membri, 95.000 de voluntari şi 52.000 de membri ai personalului medical, Cavalerii de Malta administrează tabere de refugiaţi, centre de tratament pentru dependenţii de droguri, programe de asistenţă umanitară după dezastre naturale şi clinici din lumea întreagă. Ordinul a fost implicat activ în sprijinirea refugiaţilor ucraineni după invazia Rusiei în Ucraina, scrie Rador.
Decretul prin care papa Francisc a reformat influenta şi conservatoarea organizaţie catolică Opus Dei, criticată uneori pentru funcţionarea sa opacă şi sectară, a intrat în vigoare, transmite AFP.
Prezentă mai ales în Europa şi în America de Sud, organizaţia Opus Dei ('Lucrarea lui Dumnezeu' - traducerea din latină) a primit în 1982 de la papa Ioan Paul al II-lea statutul - unic - de 'prelatură personală'.
Organizaţia a devenit astfel un fel de super-eparhie fără teritoriu, gestionată simultan de dreptul canonic şi de propriul statut, răspunzând în faţa papei.
Concret, prin al său 'Motu Proprio', un decret personal al suveranului pontif, papa Francisc a redus puterea şi independenţa acestei organizaţii şi a realizat o veritabilă distanţare între Opus Dei şi el însuşi, au explicat anumiţi experţi în drept papal.
Documentul pontifical, intitulat 'Ad charisma tuendum' ('Pentru a proteja charisma'), intrat în vigoare începând de joi şi publicat încă din iulie, precizează că prerogativele papale asupra prelaturii personale sunt încredinţate Discaterului (structură echivalentă unui minister) pentru Cler.
Papa Francisc a cerut Phenianului să-l invite în Coreea de Nord, spunând într-un interviu televizat că nu va refuza șansa de a vizita țara și de a lucra pentru pace, scrie Yahoo News.
O potențială vizită papală în țara izolată, dotată cu arme nucleare, a fost lansată anterior în 2018, când fostul președinte al Seulului, Moon Jae-in, s-a angajat într-o rundă de diplomație cu liderul Phenianului, Kim Jong Un. Moon, care este catolic, a declarat în timpul unui summit că Kim i-a spus că pontiful va fi primit cu "entuziasm".
Papa Francisc a răspuns atunci că ar fi dispus să meargă dacă va primi o invitație oficială, dar Phenianul a întrerupt în mare măsură contactul cu Seulul, după prăbușirea celui de-al doilea summit dintre Kim și președintele de atunci al SUA, Donald Trump, în 2019, care a oprit discuțiile.
"Când mă vor invita – adică, vă rog, invitați-mă – nu voi spune nu", a declarat Papa Francisc radiodifuzorului de stat din Coreea de Sud, KBS, într-un interviu difuzat vineri.
"Scopul este pur și simplu fraternitatea", a adăugat el.
Legăturile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud au fost la un nivel scăzut de când Seul are un nou președinte, pe Yoon Suk-yeol. Yoon a oferit ajutor Nordului în schimbul denuclearizării, dar regimul lui Kim a ridiculizat planul. Nordul a dat vina pe Coreea de Sud pentru focarul său din mai de Covid-19 și, la începutul acestei luni, a amenințat că va "șterge" autoritățile din Seul, ca răzbunare.
Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste de arme în acest an, inclusiv tragerea unei rachete balistice intercontinentale la rază maximă pentru prima dată din 2017. CITEŞTE AICI MAI MULTE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu