Decizia Franței ar putea determina mai mulți soldați ruși să dezerteze, conform organizațiilor care îi ajută să fugă din Ucraina.
Șase soldați ruși care au fugit din războiul din Ucraina au primit vize temporare în timp ce aplică pentru azil politic în Franța, în ceea ce activiștii pentru drepturile omului descriu ca fiind primul mare caz de acceptare a unui grup de dezertori într-o țară din UE.
Cei șase bărbați au ajuns la Paris prin zboruri separate în ultimele câteva luni, după ce au fugit inițial din Rusia în Kazahstan în 2022 și 2023, conform unei organizații care îi ajută pe soldați să evadeze și din mărturiile dezertorilor.
„Când am aterizat în Franța, a fost pentru prima dată când am putut respira cu adevărat. Am simțit o stare de calm și libertate... cele mai dificile momente erau în spatele meu,” a declarat Alexander, un fost soldat rus sub contract trimis în Ucraina care a dezertat în vara anului 2023, într-un interviu acordat publicației Guardian.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinele de a lupta, afirmă activiștii pentru drepturile omului și grupurile care ajută soldații să evadeze.
Însă, Occidentul s-a confruntat de mult timp cu decizia de a accepta soldați ruși care au dezertat, cu întrebări persistente dacă să îi trateze ca pe eroi, ca pe potențiale riscuri pentru securitate sau ca pe criminali de război. Deși UE și statele sale membre au discutat public despre oferirea azilului dezertorilor ruși, nu s-a ajuns la o decizie, iar obținerea azilului s-a dovedit a fi dificilă pentru aceștia.
„Aceasta este prima dată când o țară din UE a acceptat un grup de dezertori care nu aveau niciun document de călătorie sau pașapoarte străine,” a declarat Ivan Chuviliaev, purtător de cuvânt al organizației Go By The Forest, un grup care ajută soldații ruși să dezerteze și care a lucrat la cazul celor șase soldați.
Incapabili să călătorească în Europa și confruntați cu perspectiva unei încarcerări pe termen lung acasă, majoritatea dezertorilor au fugit în țări învecinate cu Rusia, cum ar fi Armenia și Kazahstan, unde puteau intra fără pașaport, dar rămâneau blocați fără opțiuni de a călători mai departe.
Moscova a depus eforturi mari pentru a-i găsi. Au fost tot mai multe incidente în care dezertorii ascunși în țările post-sovietice aflate la îndemâna Kremlinului au fost răpiți sau deportați înapoi în Rusia. Situația lor a generat apeluri tot mai puternice din partea activiștilor anti-război pentru a oferi soldaților un refugiu sigur prin permiterea căutării azilului în Occident.
„În Kazahstan, nu te poți simți niciodată în siguranță; trebuie să îți ții capul plecat,” a spus Alexander, care a descris cum trăiește fără cartelă de telefon sau un cont bancar pentru a evita să fie urmărit de Rusia. Din Kazahstan, Alexander a început să conducă un canal YouTube anonim, chemând alți soldați să dezerteze.
Activistii anti-război, precum Chuviliaev, cred acum că disponibilitatea Franței de a accepta dezertori ar putea stabili un precedent și trimite un semnal puternic către alte națiuni occidentale, accelerând procesul de abandon al rușilor.
„Decizia Franței este rezultatul unei colaborări extinse între autoritățile franceze și un grup de organizații pentru drepturile omului,” a spus Chuviliaev, a cărui organizație a ajutat peste 2.000 de soldați să fugă în străinătate.
„Sperăm că acțiunea Franței va marca începutul acceptării mai multor dezertori în Europa,” a adăugat el.
Chuviliaev a menționat că fiecare dintre dezertori a fost verificat cu atenție timp de luni de zile pentru „atitudinea lor anti-război puternică și constantă” înainte de a fi lăsați să intre în Franța.
„Înțelegem că există temeri în Occident că unii dintre ei s-ar putea să nu fie cine spun că sunt,” a afirmat el.
Printre cei care au primit vize temporare se numără bărbați care au luptat în războiul împotriva Ucrainei, precum și recruți și ofițeri care au reușit să evite să fie trimiși pe linia frontului.
Chuviliaev consideră că sosirea lor în Franța ar putea servi ca un stimulent pentru alți ruși să dezerteze din armată.
„Pentru cineva care contemplă dezertarea, este esențial să își imagineze un viitor într-o țară liberă, mai degrabă decât să se confrunte cu închisoarea sau cu o viață într-o națiune vecină cu Rusia, trăind în frica constantă de deportare,” a spus el.
Kremlinul a intensificat recent eforturile de a combate dezertarea, vânând și încarcerând soldați atât în țară, cât și în străinătate, în încercarea de a satisface nevoia constantă de forță militară în Ucraina. Pentru a descuraja dezertarea, Putin a semnat o serie de legi care înăspresc pedeapsa, inclusiv sentințe de închisoare de până la 15 ani și confiscarea bunurilor soldaților care fug.
Au existat, de asemenea, numeroase rapoarte din mass-media și mărturii personale despre așa-numitele „găuri și gropi”, subsoluri unde ofițerii și soldații obișnuiți sunt ținuți zile în șir împotriva voinței lor pentru refuzul de a lupta.
Organizația de știri independentă Mediazone a raportat că autoritățile au inițiat cel puțin 7.400 de cazuri în ultimii doi ani împotriva soldaților ruși acuzați că și-au abandonat unitățile fără permisiune. Numerele reale sunt probabil mai mari, având în vedere încercările sistematice ale Kremlinului de a ascunde informații despre armată.
Rusia a urmărit, de asemenea, dezertorii care se ascund în străinătate, făcând presiuni asupra țărilor din orbita sa geopolitică pentru a preda dezertorii. În decembrie 2022, Kazahstanul a deportat un ofițer de informații rus, Mikhail Zhilin, care dezertase. În martie 2023, o instanță rusă l-a condamnat pe Zhilin la șase ani și jumătate de închisoare.
Unii dezertori au avut soarta și mai tragică. În februarie, Maksim Kuzminov, un pilot rus care a defectat în Ucraina, a fost împușcat în afara apartamentului său din stațiunea de plajă Alicante din Spania, unde locuia, într-o operațiune atribuită pe larg serviciilor de informații ruse.
Conștient de cât de departe este Rusia dispusă să meargă pentru a pedepsi dezertorii, Alexander și-a exprimat speranța de a ajuta mai mulți foști soldați să se relocheze în vest.
„Știu prin ce trec acești băieți. Nu putem să îi dezamăgim”, a spus acesta, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News