OSCE remarcă interferenţele străine în alegerile din Republica Moldova, dar critică şi restricţiile impuse de autorităţi

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a estimat luni că alegerile locale desfăşurate în Republica Moldova în urmă cu o zi au fost organizate eficient, dar interferenţele externe şi restricţiile impuse de guvern, precum excluderea din cursă a unui partid de opoziţie sau interzicerea unor surse media, au avut un impact negativ asupra scrutinului, potrivit raportului preliminar al misiunii de observatori internaţionali.

"Alegerile locale în Republica Moldova s-au desfăşurat în mod calm şi au fost organizate eficient, majoritatea candidaţilor au putut să-şi desfăşoare campania liber, dar puterile extinse ale comisiei guvernamentale pentru situaţii excepţionale au fost folosite pentru a restricţiona libertatea de exprimare şi de întrunire, precum şi dreptul de a candida, în timp ce interferenţa din străinătate şi acuzaţiile numeroase de cumpărare de voturi pe parcursul campaniei stârnesc preocupare", rezumă OSCE într-o declaraţie.

În zilele de dinaintea alegerilor, preşedinta Maia Sandu a acuzat public Rusia că încearcă să "cumpere" votanţi prin canalizarea de fonduri către partidele politice pro-ruse. Invocând raţiuni de securitate naţională, autorităţile de la Chişinău au interzis participarea în alegeri a partidului "Şansă", formaţiune legată de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor.

Decizia de excludere a acestui partid din alegeri "nu a permis un recurs legal efectiv, a limitat opţiunile votanţilor şi a condus la curse fără candidat în unele localităţi mai mici", remarcă OSCE în raportul său preliminar, estimând că această excludere a unui partid din cursa electorală contravine standardelor internaţionale şi angajamentelor asumate în cadrul OSCE.

"Alegerile de ieri s-au desfăşurat în contextul tensiunilor determinate de orientarea geopolitică a ţării şi a stării de urgenţă declarate în februarie 2022 pe motiv de ameninţări la adresa securităţii naţionale. Schimbări legislative efectuate în octombrie care au împiedicat candidaţii unui partid dizolvat mai devreme în cursul anului (partidul "Şor", n.red.) să candideze în alegeri rămân discutabile, mai ales în cazul candidaţilor suspectaţi, dar nu judecaţi şi condamnaţi pentru vreo infracţiune. Cu mai puţin de 48 de ore înaintea deschiderii secţiilor de vot, o interdicţie generală a fost impusă tuturor celor 8.605 candidaţi nominalizaţi de un partid (partidul "Şansă", n.red.), contrar angajamentelor asumate de toate statele OSCE şi altor standarde internaţionale pentru alegeri democratice", semnalează raportul OSCE.

Pe de altă parte, "în general, afluxul de fonduri străine şi ilicite şi stimulentele monetare folosite pentru a influenţa opţiunea votanţilor au distorsionat campania", se arată în acelaşi document. "Observatorii (OSCE) au notat drept credibile, persistente şi răspândite acuzaţiile despre folosirea unor fonduri ilegale pentru cumpărare de voturi, legate de liderul partidului dizolvat "Şor", precum şi folosirea de sponsorizări private străine pentru a finanţa proiecte de infrastructură în unele districte", mai menţionează raportul.

"Multe instituţii media operează în Republica Moldova pe o piaţă a publicităţii distorsionată, cu majoritatea posturilor TV considerate a fi controlate de oameni de afaceri având legături cu partidele politice. La sfârşitul anului 2022, şase posturi TV au fost suspendate din cauza preocupărilor legate de securitatea naţională, dezinformare şi presupus control al posturilor de către persoane sau companii aflate sub sancţiuni internaţionale. La sfârşitul lunii octombrie în acest an, alte şase posturi au fost suspendate şi accesul la 73 de website-uri a fost blocat pe motive similare, deşi organismul naţional al audiovizualului nu a constatat că posturile TV ar fi răspândit dezinformări", mai semnalează OSCE.

Prin urmare, consideră observatorii internaţionali, "restricţiile faţă de libertatea de exprimare nu par a fi proporţionale cu încălcările comise, conform normelor internaţionale privind drepturile omului".

"Alegerile s-au desfăşurat în circumstanţe dificile", subliniază Corien Jonker, şeful misiunii de observatori ai Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR). "Dar, în timp ce autorităţile merită să fie lăudate pentru noul cod electoral, noi suntem preocupaţi de folosirea extinsă a puterilor executive în timpul stării de urgenţă în vigoare pentru a introduce o interdicţie de ultim moment pentru mai mulţi candidaţi, precum şi blocarea a numeroase surse media", mai remarcă observatorul internaţional.

În urma anunţării rezultatelor scrutinului local, 7 din cele 11 municipii din Republica Moldova şi-au desemnat primarii din primul tur, însă niciunul dintre câştigători nu este al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), actualul partid de guvernământ al preşedintei Maia Sandu.

În capitala Chişinău, primarul în exerciţiu, Ion Ceban, care a candidat din partea Mişcării Alternativa Naţională, a obţinut 50,62% din voturi, învingându-l pe candidatul PAS, Lilian Carp, care a fost votat de 28,23% din alegători, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News