Ouăle încondeiate vor fi înscrise în lista elementelor vii de patrimoniu cultural

Ministerul Culturii a anunțat miercuri că în 2022 ouăle încondeiate vor fi înscrise în lista elementelor vii de patrimoniu cultural, scrie Mediafax. 

„În anul 2022, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial va realiza fișa de înscriere a ouălor încondeiate în Inventarul Național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial”, a anunțat Ministerul Culturii.

Potrivit reprezentanților Ministerului, specialiștii consideră că obiceiul vopsirii ouălor a apărut și s-a manifestat, cu precădere, în zona dintre Munții Balcani și până la ramificațiile nordice ale Munților Carpați, pe cursul inferior și mijlociu al Dunării, fiind ulterior împrumutat în regiunile din jurul acestui areal.

Prima mențiune documentară

„În spațiul locuit de români, prima mențiune documentară despre asocierea sărbătorii pascale cu ouăle roșii apare în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, într-o notă din jurnalul unui călător turc care poposise în acea perioadă în Oradea”, se arată într-un istoric al acestei tradiții întocmit de reprezentanții Ministerului Culturii.

Conform acestuia, ouăle se vopsesc în ziua de joi (la aromâni, de exemplu: Gioia mari) sau vineri din ultima săptămâna Postului Mare (în Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș), numită și „Vinerea ouălor”, sau în sâmbăta dinaintea Paștelui (în restul regiunilor).

Pentru vopsirea ouălor, în spațiul românesc, culorile tradiționale sunt: roșul (simplu, cărămiziu, întunecat, aprins, potolit, purpură, culoarea macului, vișină putredă ș.a.), apoi galbenul, verdele, maroul, negrul, albastrul, movul ș.a.m.d.

Cele mai răspândite

Cele mai răspândite ouă ornamentate la români sunt cele încondeiate, dar există și ouă ornamentate prin gravare (zgâriere), prin aplicare de mărgele, folosirea petalelor de flori, a frunzelor.

„Există astăzi încă în spațiul românesc anumite comunități în care vopsitul și înfrumusețarea ouălor care se consumă în perioada Paștilor este o activitate tradițională, izvorâtă din dorința de a le dărui celor apropiați și de a le transmite acestora mesajele unui cod cultural străvechi. De pildă, în satul Doina, din comuna Răuseni, județul Botoșani, ouăle roșii cu ornamente albe reprezentând simboluri astrale și vegetale sunt realizate de câteva femei specializate din sat; spre deosebire de cele roșii simple, aceste ouă sunt cele duse la biserică spre a fi sfințite în noaptea Învierii, precum și mai apoi la cimitir în Lunea Luminată (foto). Aceste ouă nu sunt exponate de muzeu sau obiecte pur estetice, ci alimente tradiționale rituale propriu-zise”, se mai arată în document.

Conform acestuia, mai cu seamă în comunități rurale din zona Bucovinei (Ulma, Brodina, Frasin, Vama etc.) și din județele cu care aceasta se învecinează, ouăle încondeiate sunt realizate astăzi cu o măiestrie care le transformă în veritabile obiecte de artă. Ele pot fi apreciate și achiziționate din târgurilor locale și regionale de meșteșuguri organizate în perioada sărbătorilor pascale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News