Pacienții aflați în moarte circulatorie ar putea deveni donatori de organe în România: Un pas necesar pentru creșterea numărului de transplanturi

Dr. Horațiu Moldovan, președintele Asociației Romtransplant, a explicat diferența dintre moartea circulatorie și cea cerebrală. Moartea cerebrală este definită prin încetarea definitivă a funcțiilor cerebrale, iar acest concept este folosit în transplanturi de mai multe decenii. În schimb, moartea circulatorie presupune oprirea ireversibilă a funcțiilor cardiace și circulatorii, ceea ce ar putea permite utilizarea organelor pentru transplant, dacă acestea sunt încă în stare bună.

„Este vorba despre pacienți resuscitați la care, după ce manevrele de resuscitare nu mai au succes, se poate lua în considerare prelevarea organelor pentru a salva alte vieți,” a explicat dr. Moldovan. El a subliniat că acest concept este relativ nou în medicina de transplant și că o astfel de modificare legislativă ar putea fi esențială pentru creșterea numărului de donatori.

Necesitatea creșterii numărului de donatori

România se confruntă cu un deficit major de organe disponibile pentru transplant. În 2023, au fost înregistrați doar 44 de donatori în moarte cerebrală, ceea ce a permis realizarea a peste 100 de transplanturi, conform datelor Agenției Naționale de Transplant. Pentru a satisface cererea tot mai mare de organe, este crucială lărgirea bazei de potențiali donatori.

Dr. Moldovan a subliniat că extinderea posibilității de donare și la pacienții aflați în moarte circulatorie ar putea fi o soluție viabilă pentru a spori numărul de transplanturi. O astfel de schimbare ar necesita adaptarea legislației actuale, iar Agenția Națională de Transplant ar putea solicita în curând această modificare. Subiectul urmează să fie discutat la un congres european de transplant care va avea loc în octombrie, la București, unde specialiști din domeniu vor evalua modalitățile de implementare a acestei practici în România.

Acordul informat rămâne esențial

În România, donarea de organe se realizează doar cu acordul informat al familiei pacientului sau al pacientului însuși, înregistrat în timpul vieții. Chiar și în cazul unei posibile extinderi la donatorii în moarte circulatorie, acest principiu va fi menținut.

Deși în unele țări europene, precum Elveția, se practică acordul prezumat, România nu intenționează să adopte acest model. Dr. Moldovan a confirmat că nu există planuri pentru introducerea acordului prezumat, iar donarea va continua să fie realizată numai cu consimțământul explicit al familiei.

Experiențe internaționale

În prezent, țări precum Italia, Spania, Marea Britanie și Elveția practică deja donarea de organe de la pacienți în moarte circulatorie. Elveția a implementat această metodă încă din 2011, iar un procent semnificativ dintre donatori provin din această categorie.

Pe fondul succesului înregistrat în aceste țări, România ar putea urma exemplul, având în vedere urgența creșterii numărului de donatori pentru a răspunde nevoilor de transplant tot mai mari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News