Pacienţii cu boli cronice solicită eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale

'Reglementările din România au mers multă vreme pe considerarea pacienţilor cronici ca fiind asistaţi social, pensionari, susţinuţi de stat. În prezent, bolile cronice afectează tot mai multe persoane, din ce în ce mai tinere, oameni activi, cu serviciu şi responsabilităţi.

Aceşti oameni trebuie încurajaţi să lucreze, susţinuţi atunci când au probleme, nu discriminaţi prin impozitarea veniturilor. Înţelegem că decizia impozitării a venit pe fondul unui număr mare de concedii medicale, unele, poate, nejustificate, dar vă asigurăm că nu este cazul pacienţilor cu boli cronice sau boli rare. Prin urmare, vă rugăm să luaţi măsuri şi să eliminaţi impozitarea pacienţilor cu boli cronice şi rare', precizează coaliţia, într-un comunicat transmis marţi.

Luni, preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a anunţat că a depus un amendament din partea grupului parlamentar PNL prin care măsura impozitării concediilor medicale să fie eliminată.

'Sănătatea, din punctul meu de vedere, nu are culoare politică. (...) Eu cred că a fost o eroare în această ordonanţă cu impozitarea concediilor medicale. (...) Aducem amendamente pentru ca legile pe care le adoptăm să fie în lumina dorinţei cetăţenilor. Prin acest amendament dorim să eliminăm o inechitate. Amendamentul, care a fost depus la comisiile de muncă şi de buget-finanţe, vizează toate concediile medicale - şi cele de maternitate şi cele de îngrijire a copilului, pentru că omul a contribuit în perioada cât a lucrat. Nu de bună voie îşi ia un pacient oncologic un concediu medical, ci pentru că este obligat de situaţie să meargă la doctor. Îmi doresc ca toţi colegii din Parlament, indiferent de culoarea politică, să susţină acest amendament', a afirmat Pauliuc.

Tot luni, Comisia de muncă a Senatului a amânat, cu o săptămână, dezbaterea aferentă OUG 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare prin care concediile medicale sunt impozitate cu 10% de la 1 ianuarie. Preşedintele comisiei, Ion Rotaru, a explicat că motivul amânării îl constituie primirea de la ministerele implicate a punctelor de vedere referitoare la amendamentele depuse. Termenul de depunere a amendamentelor este 6 februarie. 

Citește și - Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: Creştere cu 21% a numărului de cazuri noi, în România

Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, a transmis, luni, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. 

Potrivit organizaţiei, numărul persoanelor cu cancer din România aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000. Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a declarat, într-o conferinţă de presă, că, în fiecare an, în România, se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană. 'Este statistica Globocan din 2022. (...)

Avem un an subfinanţat faţă de necesar, mai ales că avem medicamente în aşteptare, să intrăm în posesia lor ca tratament. Ele sunt de mult trecute de Agenţia Naţională a Medicamentului. Cred că sunt 39, din câte îmi aduc aminte, de medicamente noi, introduse pe listă sau indicaţii noi, iar 11 nu au alternativă terapeutică. Aici aş putea să vorbesc despre cancerul triplu negativ, unde peste 800 de femei în România ar putea beneficia de tratamente salvatoare de viaţă', a afirmat Irimia, la conferinţa de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului - 4 februarie. Conform acestuia, deşi fondul alocat Sănătăţii a crescut, banii sunt 'insuficienţi', în condiţiile în care tratamentele aşteaptă să ajungă la pacienţi.

'Nu ne vom face nicio speranţă privind accesul la noi tratamente, tratamente inovatoare care pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte, decalajul dintre noi şi Uniunea Europeană rămânând constat de 5-6 ani. Nu mai vorbesc despre depistarea cancerelor în fază timpurie, pentru că neimplementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului nu a generat demararea niciunui plan de screening populaţional. Avem în continuare un screening oportunist, chiar şi pe col uterin şi mamar, pentru că nu avem registre în acest sens. Nu poţi vorbi despre un plan naţional de screening fără să ai un registru alocat screening-ului. (...) Raportarea INSP este sub realitate. (...) Situaţia este cruntă în acest moment în România privind aprovizionarea spitalelor cu medicamente', a mai transmis preşedintele FABC. El a semnalat şi numărul insuficient de medici de familie la nivelul ţării.

'Din păcate, în caravanele noastre, am constatat că nu avem suficienţi medici de familie. (...) Urmează să se mai pensioneze şi intervine o întrebare firească: Ce vom face? Nimic din partea autorităţilor nu avem, nici măcar promisiuni. Absolvenţii nu prea se înghesuie la Rezidenţiat pe medicina de familie, pentru că nu este atractivă. Avem o adevărată problemă: când medicul de familie nu va mai fi, înseamnă că tot sistemul de sănătate se va prăbuşi', a susţinut Cezar Irimia. Conform FABC, datele Registrului European privind Inechităţile în Cancer arată că România înregistrează 'cea mai ridicată' rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa, precum şi a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News