Medicul Adrian Marinescu trage un semnal de alarmă, după ce au apărut informații că pacienții infectați cu SARS -CoV-2 folosesc acasă concentratoare de oxigen sau spray-uri cu oxigen pentru alpiniști.
Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală a explicat pentru News.ro că nu puţini sunt pacienţii cu COVID-19 care, odată ce observă acasă că au saturaţia scăzută, folosesc concentratoare de oxigen care se găsesc în comerţ sau spray-uri cu oxigen destinate alpiniştilor.
Medicul infecţionist atrage atenţia că această decizie pe care o iau pacienţii este foarte periculoasă şi că evaluarea stării de sănătate trebuie făcută în spital. Dr. Marinescu precizează că acel concentrator de oxigen se poate folosi numai după externare, când pacientul ajunge acasă şi are în urma bolii insuficienţă respiratorie în formă prelungită. Dr. Letiţia Coriu, şeful Secţiei de ATI de la Spitalul Colţea din Capitală, spune că recent a venit spre spital un bărbat care s-a tratat acasă cu ajutorul unui concentrator de oxigen şi că pe drumul spre spital a folosit un spray pentru alpinişti. Bărbatul a fost internat imediat în secţia de ATI, cu saturaţie foarte mică.
“Am avut astfel de pacienţi şi aici aş trage un semnal de alarmă. Este o capcană şi este o capcană prin care, din păcate, trec destul de mulţi.
Trebuie să lămurim în felul următor: în momentul în care cineva are nevoie de oxigen, îşi măsoară saturaţia, vede că-I mai mică, trebuie să ştie clar că înseamnă că are o formă severă de infecţie cu SARS CoV 2, în niciun caz nu e de stat acasă şi în acea situaţie boala trebuie tratată la spital.
Este extrem de important, sunt pacienţi care stau cu acel concentrator zile întregi acasă şi ajung din păcate mult prea târziu la spital, direct pe patul de terapie intensivă.
Lucrurile acestea nu trebuie să se întâmple, ne facem o evaluare, întâi prin medicul de familie, poate prin telefon, dacă ne orientează că suntem o persoană vulnerabilă, că sunt anumite simptome care într-adevăr pun probleme, trebuie să ne facem evaluarea la spital, în niciun caz nu ne tratăm singuri, am mai discutat cu automedicaţia, iar în cazurile acestea să folosim concentratorul de oxigen eu cred că este exclus.
Nici spray-ul pentru alpinişti nu are nicio legătură cu ce ne trebuie nouă aici. Este util pentru alpinişti, în anumite situaţii, pentru intervale scurte de timp, dar nu are nicio legătură, acel pacient trebuie să fie evaluat şi are nevoie de mult mai mult decât un simplu concentrator de oxigen.
Dacă nu ai evaluarea necesară, nu primeşti tratament, nu se face ceea ce trebuie, exclus să tratez acasă un pacient care are insuficienţă respiratorie. Cine are nevoie de oxigen înseamnă că are insuficienţă respiratorie, nu intră în discuţie să o tratăm acasă, în niciun caz.
Avem cazuri când stau acasă cu concentrator mai multe zile, încercăm să atenţionăm legat de faptul că acest lucru nu trebuie să se întâmple. Concentratorul de oxigen acasă poate fi folosit într-o singură situaţie, cea în care pacientul, după ce a stat internat un interval de timp, a ajuns la un moment dat să aibă un grad de insuficienţă respiratorie cu formă prelungită şi are un necesar mic, de 2-3 litri, şi atunci medicul este cel care hotărăşte că poate să folosească acest concentrator acasă, cu o monitorizare ulterioară, în niciun caz altfel”, a explicat pentru News.ro directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş.
Dr. Letitia Coriu, şeful secţiei de ATI de la Spitalul Colţea a explicat că recent un bărbat de 57 de anii cu COVID-19 a venit la garda unităţii sanitare cu un aparţinător, cu maşina personală. Acesta îi administra pufuri de oxigen dintr-un spray special destinat alpiniştilor. Înainte de a face însă acest drum de urgenţă la spital pentru că avea saturaţie scăzută, pacientul se tratase la domiciliu cu ajutorul unui concentrator de oxigen. Imediat ce a ajuns la spital, pacientul a fost însă internat în secţia de ATI şi asistat respirator, pentru că avea saturaţie foarte scăzută.
“Este vorba despre un pacient de 57 de ani care a fost operat în 2019 de un cancer pulmonar incipient şi care a avut o perioadă de radio şi chimioterapie post-operator. Dânsul s-a vaccinat corect, noi presupunem că din cauza terapiei citostatice nu a făcut un nivel de anticorpi suficient şi s-a îmbolnăvit de COVID, o formă severă. Dânsul a stat la domiciliu în jur de 6 zile pe oxigen, pe concentrator la domiciliu, dar, în momentul în care, cu stat în poziţie pe burtă, oxigen din concentrator, perfuzie, nu a mai putut să facă faţă, s-a desaturat sub 90%, s-au suit în maşina personală, la Nasta nu au avut locuri, a venit la noi.
Am aflat ulterior că însoţitorul îi dădea nişte pufuri de oxigen dintr-un flacon de alpinism, care flacon are oxigen pentru alpinism la înălţime mare, şi cu toate astea domnul a ajuns la 63 saturaţie în spital la noi şi a trebuit să-l asistăm imediat respirator.
Am fost nevoită să pun al 10-lea pat, noi funcţionăm cu 8 paturi, am pus între alte paturi, încercăm să suplimentăm, practic stau unul lângă altul oamenii în secţie în ATI, nu mai putem respecta distanţarea între paturi, epidemiologică, şi normele de sterilizare până la urmă nu mai pot fi aplicate în astfel de condiţii.
Oamenii au o rezervă în a veni la spital şi încearcă să folosească în primul rând concentratoare de oxigen la domiciliu care dau în jur de 5, 10 litri de oxigen. Dânşii din cauza aceasta îşi întârzie cumva sosirea la spital şi plămânul atacat de COVID se poate strânge ca o smochină, aşa, să piardă aerul din el şi să se lipească alveolele şi să fie mai greu de desfăcut dacă întârzie să ajungă.
Aceste concentratoare pot ajuta pacienţi care au comorbidităţi pulmonare, dar nu este o soluţie să întârzie foarte mult venirea la spital, pentru urgenţă, că se desaturează într-o noapte şi nu au cum să ajungă, pot să administreze oxigen, dar cel mai bine este venirea la spital, dar şi spitalul poate să nu aibă locuri, sunt mari probleme.
În COVID, administrarea de oxigen care să se facă la timp şi cu presiuni pozitive, deci mai mult decât ce dă un concentrator, presiune pozitivă din aparatură special făcută, cu cort sau cu mască aplicată foarte etanş, acestea sunt soluţiile, trebuie desfăcute alveolele. Şi cu acel puf, tot a venit desaturat, deci nu i-a ajuns”, a explicat Dr. Letiţia Coriu, medic primar de ATI la Spitalul Colţea, scrie Adevărul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu