Pacientul cu gripă aviară din SUA n-ar fi avut contact cu animale. Ipoteza că răspândirea s-a făcut de la om la om este acum luată în considerare

Șase lucrători din domeniul sănătății din SUA care au fost în contact strâns cu un pacient despre care se știa că are gripă aviară au dezvoltat simptome respiratorii ușoare, potrivit Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Nu se știe ca pacientul să fi avut contact cu animale din ferme sau cu alte animale, ceea ce ridică posibilitatea răspândirii de la om la om, conform publicației The Conversation, citată de agenția Reuters.

Un singur lucrător medical a fost testat pentru virusul H5N1 al gripei aviare, dar rezultatele au fost negative. Toți lucrătorii din domeniul sănătății au furnizat probe de sânge pentru a fi testați pentru anticorpi împotriva gripei aviare, dar rezultatele acestor teste nu sunt cunoscute.

CDC consideră că, în prezent, riscul pentru populație este scăzut.

Gripa este o infecție respiratorie frecventă cauzată de un grup de virusuri numite paramixovirusuri. Aceste tipuri de virusuri au un genom format din ARN, care este vulnerabil la mutații. Acest lucru este important deoarece modificările în materialul genetic pot schimba caracteristicile unui virus, făcându-l, de exemplu, mai mult sau mai puțin transmisibil sau mai mult sau mai puțin patogen (capabil să provoace daune).

Există patru tipuri de virus gripal: A, B, C și D. Gripa A este cunoscută pentru infectarea oamenilor și a altor animale, inclusiv a păsărilor. Gripa aviară este de tip A. Diferitele tulpini sunt identificate prin combinații de receptori de pe suprafața virală numite hemaglutinină și neuraminidază, și sunt definite prin numere diferite, cum ar fi H1N1 sau H2N1.

Tulpină de gripă aviară

O tulpină de gripă aviară, H5N1, circulă din 1997, când a fost observată pentru prima dată. Cu toate acestea, aceasta a fost deosebit de activă în Regatul Unit între octombrie 2021 și septembrie 2022, provocând boli atât la păsările sălbatice, cât și la cele domestice.

În 2023, virusul H5N1 a fost detectat în 37 de țări, iar peste 50 de milioane de păsări au fost sacrificate, potrivit Agenției Europene pentru Standarde Alimentare. Virusul continuă să afecteze păsările și a fost observat la diverse mamifere, inclusiv vulpi și vidre în Regatul Unit.

Se crede că detectarea virusului H5N1 la aceste mamifere nu se datorează în mod direct infecției, ci mai degrabă consumului de păsări moarte care au sucombat la infecție. Nu există cazuri raportate de transmitere între mamiferele sălbatice.

Deși, recent, au existat câteva cazuri de H5N1 la om, acestea au fost cazuri foarte ușoare. Trebuie remarcat faptul că din 2003 până în aprilie 2024 s-au înregistrat 463 de decese la nivel mondial. Cu toate acestea, în comparație cu decesele înregistrate anual la om din cauza gripei sezoniere, numărul deceselor cauzate de H5N1 la om este extrem de mic.

Organizația Mondială a Sănătății raportează că numărul de cazuri de H5N1 la om la nivel global (24 de țări au raportat) din 2003 până în iulie 2024 s-a ridicat la 896 de cazuri. Aceste date arată că virusul poate provoca boli la om, dar nu este eficient în transmiterea între oameni.

Adaptarea la gazda umană

Pentru o transmitere eficientă de la om la om este necesară o ”reasortare” genetică pentru ca virusul să se adapteze la gazda umană. Cu toate acestea, virusul este în prezent adaptat la o gazdă aviară, nu la una mamiferă.

Cu toate acestea, dacă un virus gripal adaptat la om infectează o gazdă umană alături de virusul aviar H5N1, virușii ar putea face schimb de ARN într-un „eveniment de reasortare” care ar putea permite virusului gripei aviare (H5N1) să devină mai adaptat la gazda umană. Acest lucru este similar cu ceea ce s-a întâmplat cu H1N1 (gripa porcină), în care virusul a dezvoltat proprietăți genetice care i-au permis să infecteze oamenii.

Așadar, ce se poate face pentru a proteja oamenii? În primul rând, vaccinurile antigripale anuale ar trebui actualizate pentru a oferi protecție și împotriva H5N1. De asemenea, este necesară o monitorizare continuă a evoluției virusului pentru a informa potențialele măsuri de control și pentru a monitoriza orice modificări genetice din cadrul virusului care ar putea permite răspândirea la alte gazde care nu sunt aviare.

Nu există nicio dovadă a existenței unor modificări genetice ale virusului care să îi permită acestuia să se instaleze efectiv la om, însă oamenii de știință vor continua să monitorizeze virusul. Riscul apariției și menținerii infecției în rândul populației umane rămâne scăzut. Cu toate acestea, este necesară vigilență pentru a se asigura că această situație rămâne aceeași.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News