Palada explică spre ce candidat merg voturile lui Călin Georgescu dacă acesta nu va mai intra în cursă: Ar avea prima șansă să devină președintele României

INQUAM PHOTOS OCTAV GANEA
INQUAM PHOTOS OCTAV GANEA

Conform sociologului Mirel Palada, dacă turul 1 al alegerilor ar avea loc acum, Călin Georgescu ar obține un scor de 40%, iar în turul 2 ar înfrunta orice alt candidat cu un procent de cel puțin 60%.

În cazul în care Călin Georgescu nu va putea să candideze, Mirel Palada estimează că o parte considerabilă din voturile sale ar migra către George Simion, liderul AUR, care ar putea ajunge la 33-35%. Potrivit analizei sale, George Simion ar aduna aproape toate voturile suveraniștilor, crescându-și astfel șansele de a deveni președintele României.

„Călin Georgescu este primul în sondaje. În acest moment, dacă ar fi turul 1, ar câștiga detașat cu 40% față de ceilalți, iar în turul doi ar bate cu cel puțin 60% pe orice candidat”, a zis Mirel Palada la Realitatea Plus, luni după-amiază.

Dacă nu va fi lăsat să candideze din nou, sociologul a zis: „Dacă ar candida Călin Georgescu ar lua 40%. Dar dacă nu va candida, o mare parte din voturile sale se vor duce la George Simion. Liderul AUR ar putea lua 33-35%. George Simion ar aduna aproape toate voturile bazinului suveranist și ar avea prima șansă să devină președintele României”.

VEZI ȘI ȘTIREA ZILEI:

Peste o mie de susţinători ai lui Călin Georgescu protestează, luni, pe treptele din faţa sediului Curţii de Apel Bucureşti, în timpul procesului în care se contestă reluarea alegerilor prezidenţiale.

O parte din susţinători au intrat şi în sediul instanţei.

„Înarmaţi" cu steaguri şi vuvuzele, oamenii scandează lozinci împotriva actualei puteri şi intonează cântece patriotice.

De asemenea, la venirea lui Georgescu în instanţă, s-a creat o adevărată busculadă.

La acest moment, procesul este suspendat, după ce avocaţii lui Călin Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei care se ocupă de acest caz, Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparţială, deoarece este soţia unui procuror care lucrează la DNA.

Urmează ca cererea de recuzare să fie soluţionată de un alt complet de judecată.

Este vorba de un proces în care Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.

Obiectul principal al dosarului se referă la anularea hotărârii BEC, respectiv a deciziilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024, care se referă la anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin "implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică", încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel