Palatul Parlamentului, pe lista celor „7 minuni arhitectonice necunoscute”

„Cu toţii am auzit de Colosseum, de Marele Zid Chinezesc şi de Taj Mahal”, spune autorul articolului, pentru a atrage apoi atenţia că există multe alte minuni arhitecturale aproape necunoscute publicului de călători, încă „nedescoperite”  de mulţimile de turişti, potrivit BBC Travel.

Cu ajutorul site-ului Quora – un site de „întrebări şi răspunsuri” -, jurnalistul a întocmit un Top 7 al construcţiilor monumentale mai puţin cunoscute ale lumii, pe baza sugestiilor primite de la utilizatorii site-ului.

1. Palatul Parlamentului

Pe primul loc este plasat Palatul Parlamentului din România, descris drept cea mai mare şi mai costisitoare clădire administrativă civilă din lume. Construit în anii 1980, în stil neoclasic, clădirea are 12 etaje (plus alte 8 niveluri subterane), aproximativ 3000 de camere şi ocupă o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi. Conform autorului articolului, costul construcţiei s-ar fi ridicat la suma colosală de 3,3 miliarde de euro, iar bucureştenii au simţit „costul” şi într-un alt mod: prin pierderea unei părţi considerabile a moştenirii arhitectonice a oraşului, de vreme ce pentru ridicarea clădirii a fost demolată aproape o cincime din centrul capitalei, incluzând cartiere istorice, peste 30 de lăcaşe de cult şi aproximativ 30.000 de case. 

Celelalte construcţii incluse pe lista celor „7 minuni arhitectonice mai puţin cunoscute ale lumii” sunt:

2. Marea Moschee din Djenne, Mali

Cea mai mare construcţie din pământ, trecută pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial în 1988. Este construită din cărămizi de argilă uscate la soare şi tencuită cu un amestec pe bază de lut. În fiecare an, localnicii repară şi consolidează clădirea, pentru ca aceasta să reziste stricăciunilor provocate de apă în anotimpul ploilor. 

3. Fortul Derawar, Pakistan

Este o fortăreaţă de proporţii impresionante, cu 40 de bastioane ce ating 30 metri înălţime, în mijlocul Deşertului Cholistan. Este puţin cunoscut nu numai străinilor, dar şi pakistanezilor; accesul este dificil, fiind necesar nu numai un vehicul de teren pentru a străbate distanţa dintre oraşul Bahawalpur şi fort (o zi de mers cu maşina), ci şi obţinerea unei permisiuni speciale din partea conducătorului local, pentru a vizita interiorul fortăreţei.

4. Chand Baori, India

În statul indian Rajasthan, o spectaculoasa scară cu 13 niveluri, cu o ameţitoare arhitectură de 3.500 de trepte, coboară la o adâncime de aproximativ 30 de metri, până la un bazin cu apă verde ca smaraldul. Construită de regele Chanda din dimastia Nikumbha, cândva între 800 şi 900 e.n., este pe cât de frumoasă, pe atât de utilă; datorită structurii zidurilor, temperatura din adânc este mai scăzută decât la suprafaţă – fapt important în peisajul arid şi fierbinte din  Rajasthan.

5. Stari Most, Bosnia-Herzegovina

„Podul Vechi” din Mostar, sau Stari Most, este construit din 456 blocuri de piatră de provenienţă locală; a fost edificat în 1566, sub conducerea arhitectului otoman Mimar Hajrudin, şi reprezintă unul dintre cele mai remarcabile exemple de arhitectură islamic din Balcani. Distrus în anii 1990, în cursul războilului civil din regiune, a fost reconstruit, refacerea lui durând aproape 10 ani. 

6. Marele Zid Indian

A doua construcţie de acest gen din lume, ca mărime, după Marele Zid Chinezesc (şi mult mai puţin cunoscut decât acesta) Kumbhalgarh sau Marele Zid al Indiei, situat în statul Rajasthan, are, pe alocuri, o grosime de 4,5 metri, se întinde pe o lungime de 36 km şi are 7 porţi fortificate. Construirea lui a fost poruncită de Rana Kumbha, o căpetenie locală, în 1443, pentru a apăra fortul său, situat pe o colină.

7. Moscheea Şeicului Lotfollah, Iran

Construit în oraşul Isfahan, între anii 1603 şi 1619, în cursul domniei Şahului Abbas I, elegantul edificiu a fost numit după socrul şahului, şeicul Lotfollah, un foarte preţuit cărturar al Islamului. Armonioasa construcţie, cu minunatele ei decoruri de mozaic, este neobişnuită prin faptul că nu are minarete şi curte interioară, caracteristice moscheilor, poate pentru că nu a fost menită să fie un edificiu religios de uz public, ci un lăcaş de cult destinat femeilor din haremul şahului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News