Palatul Principilor din Alba Iulia, martorul poveștii de dragoste dintre Mihai Viteazul și ”Doamna Velica”. Se afișau fără rezerve

Reşedinţa principilor ardeleni a constituit pe parcursul epocii centrul şi cea mai importantă scenă a vieţii politice din Transilvania. Palatul cu 250 de încăperi înregistrează cinci secole de existenţă cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul XVIII. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către austrieci, Palatul a fost transformat în cazarmă şi a rămas cu acest statut timp de 300 de ani.

Lux, scări de marmură și detalii scumpe

În vremurile lui de glorie, adevărata înfăţişare fastuoasă a Palatului se afla în interior. În cronicile străine ale vremii, imobilul este descris ca un edificiu luxos, împodobit cu fresce şi scări de marmură, iar dormitoarele şi sălile de de audienţe sau de adunare decorate şi înzestrate cu cele mai scumpe materiale şi obiecte de preţ: tablouri, covoare, mobilier, candelabre de cristal, vase de faianţă, sfeşnice şi căni de aur şi argint.

Palatul, martorul poveștii de dragoste dintre Mihai Viteazul și Velica 

În aceastră clădire a locuit şi Mihai Viteazul în perioada celor 10 luni cât a stat la Alba Iulia, înainte şi după realizarea primei Uniri a Ţărilor Române în anul 1599. Marele domnitor a trăit o intensă poveste de dragoste în perioada cât a stat la Alba Iulia.

Deşi era căsătorit, Mihai Viteazul s-a îndrăgostit de Velica, una din fiicele logofătului Ioan Norocea, un oştean de încredere din oastea lui Mihai Viteazul. Domnitorul a cunoscut-o pe Velica Norocea înainte de intrarea sa triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599. Velica şi sora sa, Zamfira, erau de multă vreme la curtea principilor maghiari ai Transilvaniei.

Velica, multă influență la curtea principelui Sigismund Báthory

Unii istorici acreditează ideea că Mihai Viteazul s-ar fi iubit şi cu Zamfira, însă nu există dovezi clare în acest sens. În schimb, relaţia cu Velica Norocea apare relatată în cărţile mai multor cronicari ai vremii, iar Velica avea multă influenţă la curtea principelui Sigismund Báthory. Cunoscând mai multe limbi, aceasta i-a fost, iniţial, interpret lui Mihai Viteazul după victoria de la Călugăreni, din august 1595, când acesta a fost primit de către principele maghiar.

Mihai se afișa public cu Velica, fără rezerve

Ulterior ar fi intrat în “anturajul” domnitorului român, devenind amanta acestuia. Mihai Viteazul era căsătorit de la 27 de ani cu Stanca. Povestea de dragoste s-a derulat chiar dacă Velica era căsătorită cu aventurierul italian Fabio Genga, confidentul principelui Sigismund.

Mihai a dus-o Velica la Târgovişte cu el ori de câte ori avea ocazia şi se afişa în public cu aceasta fără nicio rezervă, chiar şi în prezenţa soţului acesteia. Încă din 1599, ea îşi zicea „Doamna Velica“, titlu acordat doar soţiilor de voievozi. În acelaşi timp, pe sigiliul ei personal figura şi pajura heraldică valahă. Un agent imperial scria, în 15 martie 1600, că „toate trebile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, până într-atât încât el a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa“, scrie ziarulunirea.ro, unde puteți citi și alte culise interesante ale acelor vremuri. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News