Îngrijirea paliativă în România. Alexandru Rafila anunță o dezbatere: "Este bine ca Biserica să fie parte la această discuţie. Nu discutăm despre eutanasie"

Întrebat, la Digi 24, cum se ia decizia de a trece un bolnav aflat în stadiul terminal de la partea de îngrijire din ATI la cea de tip paliativ, Alexandru Rafila a spus:

"Într-adevăr, avem o problemă. Societatea Română de Terapie Intensivă a iniţiat acest demers în 2009, pentru prima dată. Au fost foarte multe discuţii în România şi nu s-a ajuns la nicio concluzie. De asta nici nu le avem, pentru că sunt multe probleme de natură culturală, socială. Nu e vorba doar de decizia medicală.

Trebuie explicat foarte bine public că nu discutăm despre eutanasie. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea. Dar acceptarea acestei întreruperi a tratamentului la ATI şi continuarea lui în paliație nu există în momentul de faţă, pentru că nimeni, de-a lungul timpului, nu a ajuns în punctul unei acceptanțe sociale a acestui lucru."

"Nu discutăm despre eutanasie"

"Opinia mea, ca medic, este că trebuie să avem această dezbatere. Şi eu vă spun cine trebuie să fie actorii şi o să provoc eu această dezbatere publică, ca ministru al Sănătăţii. Trebuie să fie societăţile profesionale, organizaţiile de pacienţi şi Biserica în această discuţie.

Este bine ca Biserica să fie parte la această discuţie ca să evităm interpretările publice care vor apărea legat de o astfel de situaţie, să putem să avem o reprezentare cât mai largă a societăţii şi să se înţeleagă că discutăm de un pacient care nu mai are resurse să îşi revină şi nu discutăm despre eutanasie. Eutanasia, în România, din punctul meu de vedere, trebuie scoasă din discuţie, pentru că acceptanța socială în România pentru aşa ceva nu există. Voi propune această dezbatere foarte curând, probabil că la începutul lunii viitoare", a spus ministrul Sănătății.

Ministrul a precizat că urmare a auditului internaţional solicitat după situaţia de la Spitalul Sfântul Pantelimon ar putea apărea şi un model de bună practică în domeniu.

"Noi am solicitat un audit internaţional... ne trebuie exemple de bună practică din alte ţări. (...) Iar, în urma acestui audit, dacă vreţi, care să examineze procedurile existente în România, poate ce s-a întâmplat la Pantelimon, să venim şi cu modelul de bună practică care care există în alte ţări , astfel încât să-l alegem în cunoştinţă şi cu toată lumea, încât să nu avem tensiuni care să arunce o umbră asupra siguranţei pacientului într-un spital public ", a declarat Alexandru Rafila.

Compartiment de paliație, în spitalele de urgență

Ministrul Sănătăţii a precizat că în urma discuţiilor purtate recent cu şeful Executivului una dintre măsurile prezentate premierului se referă la crearea în cadrul spitalelor de urgenţă din România, conex cu Secţia de Terapie Intensivă, a unui compartiment de paliaţie.

"Şi lucrul ăsta poate decongestioneze şi Secţiile de Terapie Intensivă, încât să primească mai mulţi pacienţi", a explicat Rafila.

3.000 de paturi de paliaţie, la nivelul României

Ministrul a precizat, legat de centrele de paliaţie existente în România, că la nivel naţional există 3.000 de paturi de paliaţie.

"Necesarul estimat, la finalul unui proiect pe care l-am încheiat la finalul anului trecut, un proiect cu fonduri norvegiene, era în jur de 4.000 de paturi, ar fi necesarul la nivel naţional. (...) Avem în momentul de faţă 3.000, sunt şi contractate de casele de asigurări de sănătate. Şi noi vrem să facem, astfel încât să putem să creştem numărul acesta de paturi, să facem aceste compartimente în spitalele de urgenţă, iar plata pe serviciu pentru acest tip de pacient să fie mai mare, acum este în jur de 200, 200 şi ceva de lei pe zi. Şi trebuie să venim şi cu sectorul public, să balansăm, pentru că din cele 3.000 care sunt funcţionale, contractate, 2.000 de paturi sunt în zona ong-urilor, Bisericii. Biserica are foarte multe centre de paliaţie, bisericile de diverse confesiuni, nu numai Biserica Ortodoxă, şi 1.000 sunt în zona publică ", a precizat Rafila. 

Ce este paliația

"Prin paliație se înţelege îngrijirea unui pacient la care resursele terapeutice pentru vindecare sunt epuizate şi căruia trebuie să îi oferi un sprijin încât el să trăiască demn - să faci terapia durerii în primul rând şi să îi asiguri condiţii, inclusiv consiliere psihologică", a explicat Alexandru Rafila.

Vezi și:  Când ar trebui deconectați pacienții de la aparate. Radu Gănescu, președintele COPAC: În alte țări există legislație, familia are două opțiuni / video

Recent, într-un interviu la DCNews TV, dr.  Vladimir Poroch, președintele Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, a vorbit despre importanța îngrijirii paliative. 

"În mai multe definiții, inclusiv definiția dată de către OMS a îngrijirii paliative, se pune foarte mult accentul pe tratamentul impecabil al durerii, durerea fiind un simptom foarte prevalent și cu impact foarte semnificativ asupra calității vieții pacienților, a beneficiarilor îngrijirii paliative.

Scopul îngrijirii paliative nu este vindecarea bolii, ci creșterea calității vieții pacientului prin oferirea unui tratament de tip simptomatic - controlul simptomelor fizice, dar nu numai fizice, abordarea este una holistică, și tratament suportiv", a spus dr. Vladimir Poroch.  Vezi interviul integral>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News