Pană de internet 'aproape totală' în Sudan. SUA şi Franţa evacuează personal diplomatic şi cetăţeni

Ţara a suferit de asemenea o pană de internet 'aproape totală', a anunţat duminică NetBlocks, o organizaţie cu sediul la Londra care monitorizează accesul la internet în întreaga lume.

Violenţele, care au izbucnit pe 15 aprilie la Khartoum şi în regiunea Darfur (vest), s-au soldat cu sute de morţi şi mii de răniţi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Confruntările au provocat fuga a mii de persoane şi au dus la mobilizarea mai multor state pentru a-şi evacua cetăţenii.

Franţa a început o 'operaţiune de evacuare rapidă' a cetăţenilor săi şi a personalului său diplomatic din Sudan, a informat duminică Ministerul francez al Afacerilor Externe. Cetăţenii europeni şi cei din 'ţările partenere aliate' sunt de asemenea ajutaţi.

Preşedintele Joe Biden anunţase anterior că armata 'a efectuat o operaţiune de extragere a personalului guvernamental american din Khartoum', potrivit unui comunicat difuzat sâmbătă seara târziu, ora Washingtonului.

Operaţiunea a implicat trei elicoptere CH-47 Chinook şi a permis evacuarea a 'puţin sub 100 de persoane', dintre care mai mulţi diplomaţi străini, a precizat un înalt responsabil al Departamentului de Stat, John Bass.

Acesta a respins orice 'coordonare' cu paramilitarii din Forţele de Sprijin Rapid (FSR), care luptă împotriva armatei regulate sudaneze şi care au afirmat mai înainte că ar fi 'coordonat' operaţiunea cu Statele Unite.

Această operaţiune nu i-a vizat pe ceilalţi cetăţeni americani din Sudan, care ar fi în număr de câteva sute, şi pentru care 'pentru moment' nu este preconizată o evacuare, conform lui John Bass.

Sâmbătă, Arabia Saudită a evacuat din Sudan, către portul Jeddah, 91 de cetăţeni saudiţi şi circa 66 de cetăţeni din alte 12 state.

Potrivit informaţiilor culese de AFP, explozii puternice au zguduit capitala Khartoum, sâmbătă, iar schimburi de focuri au fost auzite în diferite părţi ale oraşului, ai cărui locuitori sunt lipsiţi în mare parte de electricitate şi apă curentă.

Violenţele au izbucnit pe 15 aprilie între armata generalului Abdel Fattah al-Burhan, care conduce de facto Sudanul de la lovitura de stat din octombrie 2021, şi forţele adjunctului său, devenit rival, generalul Mohamed Hamdan Daglo, liderul paramilitarilor din Forţele de Sprijin Rapid (FSR).

Vineri, armata anunţase că 'a acceptat un armistiţiu de trei zile' pentru a le permite sudanezilor să celebreze sărbătoarea musulmană Eid al-Fitr, care încheie luna sfântă a Ramadanului.

Dar armata şi FSR nu şi-au respectat angajamentele. Bilanţul provizoriu al victimelor se ridică la peste 420 de morţi şi 3.700 de răniţi, potrivit OMS.

Cât timp cele două tabere sunt angajate şi într-o bătălie de comunicare, este imposibil de ştiut cine controlează aeroporturile din ţară şi în ce stare sunt acestea, după ce au fost scena unor lupte grele încă din prima zi a conflictului, notează AFP.

Cei doi generali au preluat puterea în urma loviturii de stat din 2021, punând capăt procesului spre o tranziţie democratică, după căderea dictatorului Omar al-Bashir, în 2019.

Ostilităţile s-au declanşat după ce nu s-a reuşit să se ajungă la un acord privind integrarea paramilitarilor generalului Daglo în trupele regulate ale generalului Burhan, după săptămâni de negocieri politice desfăşurate sub egidă internaţională.

La Khartoum, un oraş cu cinci milioane de locuitori, numeroşi civili se aventurează să iasă din case doar pentru a obţine provizii alimentare de urgenţă sau pentru a fugi. Săptămâna aceasta, Eid al-Fitr a avut un gust amar pentru ei.

Această sărbătoare vine de obicei cu 'prăjituri şi cadouri pentru copii', dar în acest an sunt 'împuşcături şi mirosul morţii, mărturiseşte Sami al-Nour, un locuitor din Khartoum.

Condiţiile de viaţă sunt probabil şi mai rele în Darfur, scena unui conflict teribil în anii 2000, unde nimeni nu poate ajunge pentru moment. Aflat la faţa locului, un medic al organizaţiei Medecins sans Frontieres ( Medici fără Frontiere) descrie situaţia ca fiind 'catastrofală'.

În Sudan, al treilea producător de aur din Africa şi cu toate acestea una din cele mai sărace ţări ale lumii, serviciile de sănătate sunt în stare proastă de decenii iar o treime din cei 45 de milioane de locuitori suferă de foame.

Oprirea operaţiunilor de către majoritatea organizaţiilor umanitare va agrava situaţia. Iar conflictul ameninţă acum să se extindă dincolo de graniţele Sudanului, spun experţii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News