Pandantivul a fost găsit în celebra Peșteră Denisova, din Rusia.
Potrivit publicației IFL Science, ADN-ul antic extras dintr-un pandantiv cu dinți de cerb a dezvăluit că bijuteriile vechi au fost purtate de o singură femeie cu 19.000 și 25.000 de ani în urmă.
Găsit în celebra peșteră Denisova din Rusia, bijuteria aparținea unei femei cu legături genetice puternice cu un grup de oameni care locuia mai la est, în Siberia.
Artefactele din epoca de piatră dețin secrete vitale despre societățile antice și sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care au trăit oamenii în preistorie.
Din păcate, totuși, aceste obiecte pot fi rareori legate de indivizi specifici, deoarece sunt rareori găsite alături de rămășițe umane reale din trecutul profund.
Exciting news! Our paper out today in @Nature shows how we recovered ancient human DNA from the surface of a pierced elk tooth pendant found in Denisova Cave. We were able to use this DNA to learn about the actual person who wore and/or made this artefact! https://t.co/LmXOc9lCxX pic.twitter.com/Dq0x1T0FL0
— Elena Essel (@ElenaEssel) May 3, 2023
Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii au dezvoltat acum o tehnică de extragere a ADN-ului din artefactele scheletice fără a le deteriora. Cercetătorii au folosit această tehnică pentru a obține material genetic dintr-un pandantivul descoperit în peștera Denisova. Renumită pentru că adăpostește dovezi ale unei specii umane străvechi cunoscute sub numele de Denisoveni, peștera a fost, de asemenea, adăpostul oamenilor de Neanderthal și al oamenilor preistorici moderni.
Pe lângă extragerea materialului genetic de la cerbul wapiti din care a fost făcut obiectul, cercetătorii au descoperit și urme ale omului care a făcut, a manipulat sau a purtat pandantivul.
”Cantitatea de ADN uman pe care am recuperat-o din pandantiv a fost extraordinară”, a spus Essel. ”Aproape ca și cum am fi luat probe dintr-un dinte uman.”
Un colgante permite obtener ADN de una mujer que vivió en la Cueva de Denisova hace 20.000 años. Por @AmadoHerrero https://t.co/xU35kCV7ur pic.twitter.com/xDtvVXkf8C
— El Mundo Ciencia (@elmundociencia) May 3, 2023
Examinând ADN-ul mitocondrial obținut din artefact, autorii studiului au concluzionat că cea mai mare parte a acestui material genetic aparținea unui singur individ. Genomul uman și cerbul wapiti a permis cercetătorilor să estimeze vârsta pandantivului fără a fi nevoie de datare distructivă cu radiocarbon.
Conform rezultatelor lor, piesa a fost realizată și folosită între 19.000 și 25.000 de ani în urmă.
O analiză a ADN-ului extras din pandantiv a arătat că vechiul proprietar avea o mare afinitate genetică cu nativii americani din zilele noastre. Când au comparat acest material cu alte genomi antice, cercetătorii au descoperit că purtătorul pandantivului era strâns legat de un grup uman preistoric numit Eurasiaticii de Nord Antici. Urme ale acestei filiații au fost găsite anterior în peșteri mai la est, în Siberia și datate cu 17.000 și 24.000 de ani în urmă.
”În rezumat, munca noastră evidențiază faptul că artefactele realizate din oase sau dinți sunt o sursă neexploatată anterior de ADN uman antic, care poate oferi informații despre ascendența și sexul biologic al indivizilor care au manipulat, purtat sau purtat aceste obiecte în trecutul profund”, concluzionează autorii studiului.
“Three more Denisovan fossils have been unearthed in Denisova Cave by experts. Scientists believe they are roughly 200,000 years old, making them the oldest Denisovans yet discovered.”https://t.co/KsAzgkybtd pic.twitter.com/qlaTaBSCuv
— ᴋʟᴀᵾs (@tinyklaus) April 17, 2023
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News