Pandemia COVID-19 în România. Rafila, două scenarii. Vom avea 10.000 de cazuri pe zi?

"Acum să vedem cum au evoluat cazurile, cred că ăsta e lucrul cel mai semnificativ. Şi vedeţi că am plecat undeva, în jur de 2.000 de cazuri la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, după care a început creşterea, o creştere semnificativă, o creştere cu 50% a numărului de cazuri în săptămâna 20 - 26 iunie şi o creştere cu circa 80% în săptămâna 27 iunie - 3 iulie, în care ne găsim în momentul de faţă. În ceea ce priveşte însă evoluţia deceselor, cum vă spuneam, nu sunt cifre îngrijorătoare. Lucrul ăsta reflectă până la urmă şi o patogenitate mai scăzută aceste tulpini, dar rămâne să vedem exact care este evoluţia deceselor peste un interval de circa trei săptămâni, pentru că ştiţi că există un decalaj între perioada înregistrării cazului şi perioada în care un caz se complică sau se poate ajunge la deces, dar decesele, după cum remarcaţi, au fost relativ puţine. E vorba de valori săptămânale, nu valori zilnice", a explicat Alexandru Rafila. 

Ce arată indicatorii 

"Indicatorii de supraveghere (FOTO GALERIE) arată câteva lucruri. Ceea ce vedeţi figurat cu roşu arată evoluţia cazurilor din ATI. Ea este, după cum observaţi, o evoluţie care nu pune probleme, se găseşte sub zero, nu că se întâmplă ceva, ci în general au scăzut cazurile de terapie intensivă. În schimb, au crescut... coloana albastră este cea care se referă la numărul de cazuri şi practic reflectă ceea ce v-am spus puţin mai devreme. Numărul de cazuri însă internate în secţii a crescut mult, mult mai lent şi, de asemenea, ceea ce a crescut, dar tot aşa, cu o proporţie mai mică, este rata de pozitivitate, care este un indicator care ne arată oarecum predictibil modul de evoluţie al acestei infecţii. Rata de pozitivitate, remarcaţi, a crescut în ultima săptămână de raportare 7,6% din totalul de cazuri înregistrate şi cu o creştere de circa 50% faţă de săptămâna precedentă, când eram undeva în jur de 5 la sută. Când am avut situaţiile, dacă vreţi, cele mai serioase, am ajuns la o rată de pozitivitate între 25 şi 30 la sută, ca să aveţi şi un termen de comparaţie. În perioadele cu număr mic de cazuri, în general, în jur de 1% sau sub 1% rată de pozitivitate. În ceea ce priveşte extinderea geografică, după ce numărul de UAT-uri, unităţi administrativ-teritoriale, a tot scăzut, în ultimele două săptămâni trendul s-a inversat şi numărul de unităţi administrativ-teritoriale care înregistrează cel puţin un caz este în creştere. Aceasta este creşterea procentuală, nu se referă la procentul de UAT-uri", a mai punctat ministrul, citat de RADOR.

Omicron este tulpina dominantă

 

"Tulpina Omicron este în continuare dominantă. 100% din totalul secvenţierilor (foto GALERIE) sunt cu tulpina Omicron. Avem înregistrate şi cazuri, dar nu avem încă o statistică concludentă, apropo de BA5, dar, sigur şi România în context internaţional nu poate să aibă alt profil. 

Nu există dovezi privind o severitate mai mare, o transmisibilitate mai mare da, dar nu o severitate mai mare. Reinfecţiile cu varianta BA5 sunt frecvente, inclusiv pentru persoanele care au trecut prin boală cu varianta Omicron, deci cu alta subvariantă. Şi aţi văzut că şi la noi, în ultimele 90 de zile, s-a înregistrat o proporţie de circa 20% de reinfecţii. Având în vedere că au trecut cel puţin cinci luni de la valul iniţial, deci valul din ianuarie-februarie, şi majoritatea celor vaccinaţi cu trei doze au cel puţin şase luni de la încheierea acestei vaccinări cu trei doze este clar că există o eludare a răspunsului imun şi practic această subvariantă Omicron BA5 produce infecţii şi la persoanele vaccinate, şi la cele trecute prin boală. Aşa că estimăm o creştere în perioada următoare, fără să avem însă posibilitatea unei predicţii extrem de riguroase", a continuat ministrul Rafila.

Două scenarii

"Avem două scenarii pe care vi le prezentăm (FOTO GALERIE). Cel care este figurat în, mă rog, nu ştiu dacă sunt cele mai fericite culori, sunt un fel de crem, în care vârful acestui minival sau val, o să vedem în funcţie de numărul de cazuri, o să fie undeva între 7 şi 10 august. Cea de-a doua variantă, mai puţin optimistă, în care vârful acestui val va fi spre sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie, cu un total săptămânal, cu un număr săptămânal de cazuri de circa 70.000, asta înseamnă 10.000 de cazuri pe zi. Rămâne de văzut dacă aceste lucruri se vor confirma în acest fel. Din ceea ce am citit, şi pentru alte state, prezumţia este că vârful acestui val în Europa va fi undeva la sfârşitul lunii iulie. Ştiţi bine că noi avem un decalaj de circa două săptămâni faţă de restul Uniunii Europene. Şi din cauza asta un scenariu rezonabil probabil că o să fie între 14 şi 21 de august", a concluzionat dr. Alexandru Rafila.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News