Pandemia de coronavirus dă naștere la tot felul de scenarii. Unul dintre acestea se referă la faptul că suntem foarte aproape de o recesiune globală, din cauza avansului rapid al pandemiei.
Propagarea rapidă a coronavirusului, care a dus la declararea pandemiei, provoacă panică pe pieţele financiare, o fugă a capitalului, devalorizarea monedelor în raport cu dolarul şi o ameninţare în creştere privind o recesiune globală, scrie BBC Mundo.
Deşi, iniţial, situaţia părea limitată la ţările asiatice, scenariul actual este complet diferit: virusul este prezent în cel puţin 114 ţări, a infectat circa 120.000 de persoane şi a provocat peste 2.200 de decese.
Deciziei Italiei de a declara toată ţara în carantină - pe lângă propagarea rapidă a bolii în restul Europei şi SUA - i se adaugă prăbuşirea preţurilor la petrol şi montagne russe-ul burselor, făcând ca mulţi experţi să considere o recesiune economică globală în primul semestru al acestui an ca fiind aproape iminentă.
Jeffrey Frankel, profesor la Şcoala Harvard Kennedy, de la Universitatea Harvard, a declarat pentru BBC Mundo că posibilitatea unei contracţii economice "pare să fi crescut dramatic".
"Suntem foarte aproape de o recesiune globală", a avertizat el.
Un semnal de alarmă care a început să se extindă la majoritatea economiştilor şi investitorilor, în special acum, când cazurile de infectare cu coronavirus cresc cu viteză.
Zi de zi, teama de contagiune şi măsurile de izolare luate în unele ţări au lovit dur sectorul turistic, companiile aeriene au raportat pierderi financiare inedite, care le-au determinat să închidă rute aeriene sau să opereze zboruri "fantomă", aproape fără pasageri.
Printre măsurile cele mai drastice, Statele Unite au anunţat miercuri suspendarea tuturor călătoriilor din Europa în SUA pentru 30 de zile.
În plus, multe companii le-au cerut angajaţilor să lucreze de acasă, în timp ce închiderea unor fabrici în China şi în alte locuri au cauzat probleme în lanţul global de producţie.
În acest scenariu, în care companiile care se pregătesc să anunţe rezultate "roşii" şi creşterea economică stagnează - cu scăderi ale investiţiilor şi consum mai mic al gospodăriilor - efectele economice ale pandemiei ar putea genera o creştere a şomajului şi o plafonare a salariilor.
Ameninţare cu paralizarea creşterii economice
"Coronavirusul ameninţă să paralizeze creşterea globală", a declarat, pentru BBC Mundo, Tom Orlik, economist şef la Bloomberg Economics.
"Acum o lună, scenariul cel mai probabil părea un focar limitat la China şi alte ţări care să sufere efecte relativ mici.(...) Posibilitatea să se producă cel mai rău dintre scenarii, cu principalele economii care să sufere un impact semnificativ, creşte de la o zi la alta", a adăugat el.
În acest caz, costul global ar putea ajunge la 2.700 de miliarde de dolari şi toate ţările vor fi expuse consecinţelor pandemiei.
Şi, dacă economia americană se contractă, preconizează Orlik, dinamica alegerilor prezidenţiale ar putea fi afectată.
Rohan Williamson, profesor de finanţe la Şcoala de Afaceri McDonough, de la Universitatea Georgetown, Washington DC, consideră, de asemenea, că suntem aproape de o recesiune globală.
Efectele coronavirusului şi volatilitatea de pe pieţele bursiere mondiale sunt indicatori ce preocupă investitorii, a comentat el.
"Clar s-a produs un şoc în cererea globală, ceea ce are un mare impact", a explicat Williamson.
Şi America Latină?
Marcos Casarin, economist şef pentru America Latină al companiei britanice de consultanţă Oxford Economics, estimează că o contracţie economică generalizată va fi scăzută în primul trimestru şi va fi de scurtă durată.
Din această perspectivă, Casarin a subliniat, pentru BBC Mundo, că, date fiind circumstanţele, "suntem foarte aproape de o recesiune globală", deşi principalul semn de întrebare este ce se va întâmpla cu recuperarea ce ar fi trebuit să vină în trimestrul al doilea.
Totul va depinde de câte stări de urgenţă se vor impune dincolo de luna martie, a spus el.
În cazul Americii Latine, a explicat, suntem în faţa unui cocktail îngrijorător.
"Combinaţia dintre scăderea preţurilor petrolului, deprecierea monedelor şi coronavirus este clar negativă pentru creştere", a precizat economistul.
Iar ţările care deja sunt în recesiune, precum Argentina, "vor intra într-o recesiune şi mai profundă", în timp ce acelea care sunt aproape, cum este cazul Mexicului, vor fi "târâte" în recesiune.
Despre modul în care poate fi înfruntată criza în regiune, Casarin spune că majoritatea guvernelor practic nu au spaţiu pentru a relaxa politica fiscală, adică să diminueze dobânzile, reducând astfel costul creditării.
Deşi proiecţiile variază, există un soi de consens între analiştii financiari conform cărora perspectivele s-ar îmbunătăţi în a doua jumătate a anului.
Totuşi, mulţi avertizează că impactul economic încă nu a atins vârful, în condiţiile în care virusul continuă să se propage accelerat.
"Ce este mai rău pentru economie va veni în următoarele luni", a scris, într-o comunicare către clienţii săi, Joachim Fels, consultant economic global la PIMCO (Pacific Investment Management Company), o firmă care gestionează fonduri de investiţii la scară mare.
În schimb, Jan Hatzius, economist şef la banca de investiţii Goldman Sachs, i-a informat pe clienţii săi că durata şi dimensiunea contracţiei economice depind de măsurile pe care le iau guvernele.
"Va trebui să vedem dacă autorităţile din sănătate vor putea frâna efectiv propagarea virusului, printr-o creştere a testărilor, restricţii în cazul reuniunilor şi carantină pentru persoanele infestate", a subliniat Hatzius.
Neil Shearing, economist şef la firma de analiză Capital Economics, a avertizat că, în cazul în care condiţiile se înrăutăţesc, se estimează o "recesiune adâncă, dar probabil scurtă".
Şi, a adăugat, pe măsură ce virusul se propagă, că există o mare posibilitate ca scenariul cel mai negativ al proiecţiilor economice să devină cel mai probabil.
Organismele financiare au făcut, la rândul lor, proiecţii bazate pe diferite scenarii, în funcţie de ritmul de propagare a virusului.
În cel mai rău dintre cazuri, creşterea economică mondială ar putea scădea la jumătate faţă de ceea ce s-a estimat (reducându-se chiar şi până la 1,5%), conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Şi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) a avertizat săptămâna aceasta că preţul crizei în economia globală ar putea ajunge la 2.000 de miliarde de dolari şi că durata şi profunzimea crizei vor depinde de trei lucruri: cât de departe şi cât de repede se propagă virusul, cât timp va trece până se va găsi un vaccin şi cât de eficiente vor fi guvernele în a atenua daunele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu