Papa Francisc a deschis porțile turiștilor la Blaj

Un loc cu o deosebită însemnătate pentru români, aici având loc în urmă cu 170 de ani o mare adunare naţională, la care 40.000 de transilvăneni au strigat la unison "Noi vrem să ne unim cu Ţara!", Câmpia Libertăţii nu se află în atenţia turiştilor români aşa cum ar impune-o importanţa sa istorică. Acest lucru, poate, şi din cauza poziţiei geografice a Blajului, acesta fiind tranzitat de un drum naţional de importanţă secundară - DN 14B, care face legătura între Teiuş şi Copşa Mică.

În luna aceasta însă, după prezenţa Suveranului Pontif aici, localnicii au sesizat că numărul celor care vin în calitate de turişti a crescut.

În ceea ce priveşte Câmpia Libertăţii, supusă în ultimii doi ani unui amplu proces de reabilitare, dar care a fost, aşa cum era de aşteptat, afectată, cel puţin în ceea ce priveşte gazonul, de prezenţa aici a 100.000 de pelerini, ea va fi adusă la starea sa iniţială.

Gazonul refăcut

"Am făcut o fertilizare cu un fertilizant mai deosebit, de provenienţă americană, am tuns iarba. Aşteptăm acum aproximativ o lună pentru a vedea efectul", a explicat Rotar. Acesta a adăugat că specialiştii nu exclud ca iarba să îşi revină astfel. "Dacă nu, o să cumpărăm rulou şi o să înlocuim întreaga iarbă, astfel ca în toamnă să fie totul perfect", a spus primarul.

Deocamdată se lucrează la montarea gardului de lemn, acesta fiind demontat, înainte de 2 iunie, la solicitarea structurilor de apărare, în mai multe locuri, atât pentru a facilita accesul public, cât şi pentru defluire rapidă în caz de pericol.

Spre toamnă va fi restaurat şi monumentul "Gloria", din fondurile guvernamentale alocate pentru organizarea vizitei Papei Francisc.

"Am luat legătura cu o firmă specializată. Avem şi bani de la guvern pentru asta - 260.000 de lei. Dacă mai trebuie, o să mai punem şi de la bugetul local. Sunt lucrări care se vor realiza în acest an, cu siguranţă. Mai spre toamnă, pentru că, potrivit specialiştilor, nu este indicat să fie lipită piatra la temperaturi foarte mari", a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Operă a lui Ion Vlasiu, "Gloria" a fost ridicată în 1977 şi nu a fost până acum restaurată. Monumentul din piatră, înalt de 18 metri, este alcătuit dintr-o poartă ce semnifică intrarea în istorie, în faţa căreia se află trei statui feminine identice, din bronz, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizând cele trei ţări româneşti. La baza monumentului sunt inscripţionate cuvintele "Vrem să ne unim cu ţara!".

Comportament exemplar

În rest, micul oraş de 20.000 de locuitori nu s-a ales nici măcar cu o floare ruptă ca urmare a prezenţei aici în 2 iunie a 120.000 de pelerini.

"Au avut un comportament ireproşabil. Ne pregătisem să înlocuim florile, dar nu a lipsit nici măcar o floare şi nu a fost nici măcar vreuna ruptă. Din cele 83.000 de flori, nicio floare nu a fost nici călcată, nici ruptă", a spus primarul.

De altfel, protejarea mediului şi păstrarea curăţeniei pe Câmpia Libertăţii a fost încă de la început unul dintre aspectele pe care a fost pus accentul în planificarea evenimentului, a transmis recent ARTmania Events, compania care s-a ocupat de detaliile logistice şi operaţionale.

Pe durata evenimentului au fost colectate, potrivit reprezentanţilor companiei, aproximativ 1,5 tone de plastic, PET-urile fiind trimise între timp spre reciclare. Comportamentul celor prezenţi la Blaj în 2 iunie a fost considerat un model de civilizaţie şi un exemplu demn de urmat, au conchis organizatorii. 

Vezi și: Papa Francisc, mesaj despre vizita în România, la Vatican

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News