Papa Francisc va vizita Marea Moschee Istiqlal din Jakarta, promovând armonia interreligioasă

Această vizită face parte din eforturile Suveranului Pontif de a promova armonia interreligioasă în cadrul turneului său de 12 zile în Asia-Pacific. Tunelul „Prieteniei”, care măsoară 28,3 metri, a fost construit de guvernul indonezian în 2020 ca un simbol al armoniei religioase, un mesaj pe care Papa Francisc, în vârstă de 87 de ani, l-a subliniat de-a lungul celor 11 ani de pontificat.

Vizita în Indonezia, cea mai mare țară musulmană din lume, este prima etapă a celei mai lungi călătorii din pontificatul său, care îl va purta și în Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore. Cu toate acestea, planurile de călătorie ale Papei au stârnit îngrijorări, având în vedere problemele sale de sănătate tot mai accentuate.

În cadrul vizitei la Jakarta, Papa Francisc va participa la o întâlnire interreligioasă în Marea Moschee Istiqlal, cea mai mare din Asia de Sud-Est, și va vizita tunelul simbolic, care, deși nu este încă deschis publicului, impresionează prin ferestrele care lasă lumina să pătrundă și prin arta inscripționată pe pereți.

„Este extraordinar că figura numărul unu a catolicilor vine aici”, a declarat Nasaruddin Umar, marele imam al Moscheii Istiqlal, care a subliniat că parcarea vastă a moscheii este adesea pusă la dispoziția credincioșilor catolici în timpul evenimentelor importante. „Indiferent de religie, trebuie să ne respectăm oaspeții”.

În Indonezia, unde aproape 90% din populația de 280 de milioane este musulmană, catolicii reprezintă doar aproximativ 3%. Papa Francisc este așteptat să se întâlnească cu președintele în exercițiu, Joko Widodo, și să oficieze o slujbă religioasă pe un stadion din Jakarta, la care se preconizează că vor participa peste 80.000 de oameni, conform reverendului Thomas Ulun Ismoyo, un oficial al Bisericii Catolice din Indonezia.

Această vizită a stârnit un entuziasm deosebit în rândul catolicilor indonezieni, care nu au mai avut parte de o vizită papală de mai bine de trei decenii. „Dacă l-aș întâlni, nu aș putea decât să mă înclin în fața lui. Nici nu m-aș putea gândi să-i strâng mâna”, a mărturisit Maria Regina Widyastuti Sasongko, o femeie catolică în vârstă de 77 de ani, care vinde obiecte precum statui și tricouri cu chipul Papei.

Indonezia a mai fost vizitată de doi papi anteriori: Papa Paul al VI-lea în 1970 și Papa Ioan Paul al II-lea în 1989, când a vizitat Jakarta și alte patru orașe.

Simbol al prieteniei; un trecut tumultuos

Yaqut Cholil Qoumas, ministrul indonezian al afacerilor religioase, a declarat că vizita Papei reprezintă un simbol al prieteniei între oamenii de toate religiile din Indonezia. „Vizita Papei face din Indonezia un barometru al păcii și un pilon al toleranței”, a spus el.

Cu toate acestea, Indonezia are un istoric complicat în ceea ce privește armonia religioasă. Catolicismul a ajuns în această țară prin intermediul misionarilor portughezi în secolul al XVI-lea, dar a fost interzis timp de aproximativ două secole sub dominația colonială olandeză, în favoarea protestantismului. Vaticanul a numit oficial un reprezentant diplomatic în Indonezia în anii 1940.

În prezent, deși Indonezia este oficial un stat laic, religiile minoritare pot întâmpina discriminări. Un raport al unei comisii de monitorizare a libertății religioase din SUA a menționat că „condițiile libertății religioase din Indonezia au rămas precare” în 2023, invocând mai multe reglementări care au dus la închiderea unor lăcașuri de cult, inclusiv biserici.

Andreas Harsono, cercetător pentru Human Rights Watch în Indonezia, a subliniat că rădăcinile intoleranței religioase și ale închiderii bisericilor sunt legile care facilitează aceste acțiuni.

Cu toate acestea, pentru Sasongko, vânzătoarea de obiecte papale, sosirea Papei reprezintă o rază de speranță pentru unitate. „Vizita sa poate transforma oamenii să se iubească unii pe alții”, a spus ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News