EXCLUSIV  Paradox cu bugetarii în 2025. Andrei Caramitru: E o nebunie

Potrivit acestuia, în anul 2000, România avea 800.000 de bugetari, când populația era de 22 de milioane. Însă, în ciuda scăderii populației la 19 milioane și a implementării tehnologiilor care ar trebui să facă administrația mai eficientă, numărul angajaților la stat a ajuns la 1.300.000.

„S-au angajat foarte mulți oameni la stat. Asta este o nebunie. Noi în anul 2000 aveam 800.000 de bugetari, când populația era de 22.000.000. Între timp, populația a scăzut la 19.000.000, a apărut digitalizarea care - în mod logic - te face să fii mai eficient, nu mai ineficient. Cu toate acestea, numărul angajaților la stat a crescut de la 800.000 la 1.300.000. Eu mă întreb ce fac acești oameni?”, a zis Andrei Caramitru.

„Haideți să plătim bine oamenii care sunt la stat - pentru că da, ai nevoie de oameni competenți. Absolut! Ideea aceasta să fie plătiți cât mai puțin e o nenorocire. Plătește-i mai mult, dar ține mai puțini oameni. Prefer să am zece oameni deștepți care să fie super, să-și facă treaba, să facă reforme bune, să facă proiecte, decât să am 200-300 care stau și învârt hârtii între ei!”, a mai zis analistul economic la DC News.

În octombrie 2024, numărul angajaților bugetari a atins 1.300.297, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. Maximul istoric a fost înregistrat în 2008, cu 1.398.222 de angajați. Comparativ cu august 2024, când erau 1.268.211 posturi ocupate, creșterea este de 2,5%.

VEZI ȘI: EXCLUSIV  Faci și tu asta la job sperând că șeful tău nu se prinde? Cum îți distrugi viitorul profesional în doi pași simpli

Maximul de angajați bugetari în România după debutul tranziției la economia de piață, a fost înregistrat în anul 2008, respectiv 1.398.222 de angajați, ultimul an în care s-a înregistrat un efectiv de personal bugetar mai mare decât cel din 2024, fiind 2009. Creșterea este semnificativă, de 2,5% în doar două luni (în august 2024, numărul posturilor ocupate era de 1.268.211), în condițiile în care PBSN prevede o diminuare a ponderii cheltuielilor salariale din sectorul public în orizontul 2024-2031.

Evaluând creșterea facturii salariale din Septembrie 2024 până în Octombrie 2024 (ca diferență între cheltuielile de personal totale ianuarie-octombrie 2024 din care extragem cheltuielile de personal pe perioada ianuarie-septembrie 2024), pe baza datelor din execuțiile bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, putem calcula factura pentru personalul bugetar doar pentru luna Octombrie 2024, respectiv 14,23 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în luna Octombrie 2024, factura lunară cu salariile personalului bugetar a ajuns la 14,23 miliarde lei, respectiv 2,84 miliarde euro. Raportând factura lunară la numărul de posturi ocupate (1,3 milioane), rezultă un cost mediu/angajat din sectorul bugetar de 10.947 de lei (costuri brute și incluzând sporuri), respectiv 2.190 de euro. Facem precizarea că raportat la cheltuielile curente din bugetul general consolidat (care reprezintă 92% din totalul cheltuielilor), ponderea cheltuielilor cu salarizarea personalului este a doua cea mai ridicată, după pensii (și asistență socială), așa cum rezultă din datele execuției bugetare (22,9% din totalul cheltuielilor).

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat că ordonanța aprobată de Guvern prevede înghețarea salariilor și eliminarea unor beneficii pentru angajații din sectorul public. Acesta a explicat că măsurile sunt menite să mențină cheltuielile în limitele stabilite pentru 2024.

„Salariile și drepturile salariale sunt păstrate la nivelul lunii noiembrie 2024. Bonusurile, premiile și alte categorii de drepturi salariale care s-ar fi putut acorda sunt anulate, practic. Sporurile care erau în plată legal la sfârșitul lunii noiembrie 2024 rămân înghețate,” a precizat ministrul.

Reorganizări instituționale și reducerea personalului

Întrebat despre posibilele concedieri în urma reorganizării agențiilor și instituțiilor statului, Tánczos Barna a declarat că nu se intenționează reduceri masive de personal, dar reorganizările vor duce la o scădere a numărului de angajați.

„Nu cred că este nevoie, în momentul de față, de concedieri în masă. Dar reorganizările instituționale vor duce la reducerea numărului de personal,” a explicat oficialul.

Ministrul a subliniat că procesul va fi gradual și că angajații afectați vor avea timp să se pregătească pentru tranziția către mediul privat:

„Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. De aceea, nu se fac lucrurile de azi pe mâine. Dacă semnalul este clar și știm exact care sunt instituțiile care vor suferi modificări, angajații vor avea luni de zile să găsească alternative.”

Angajamentul pentru o tranziție fără șocuri

Tánczos Barna a punctat că acest proces trebuie să fie unul echilibrat, fără să perturbe semnificativ sistemul bugetar sau mediul privat:

„Nu dorim să bruscăm nici sistemul bugetar, nici mediul de afaceri. Acest fenomen natural trebuie susținut și încurajat.”

Măsurile fac parte dintr-un plan amplu de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a aparatului de stat, în contextul unor constrângeri bugetare stricte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News