Există două categorii atunci când vorbim de cancerele la sân: cele agresive și cele blânde.
Paradoxul este că cancerele blânde pot deveni mai periculoase. Dr. Ștefan Voiculescu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR, a explicat de ce.
„Cancerul de sân este unul din cancerele la care nu suntem nefericiți pentru că trei sferturi din persoanele bolnave - sau chiar mai mult - se salvează. Sunt două categorii: cancerele foarte agresive care se cam lămuresc în doi, o spun cu tristețe. Dar după doi ani, dacă aceste cancere au lăsat pacienta vie și nevătămată, de regulă, ele nu mai reprezintă un risc. Desigur, există riscul unei a doua neoplazii, ca la toată lumea.
În schimb, cancerele blânde omoară mai puțin, dar pot să facă acest lucru și mult mai târziu. Deci rezultatele sunt mai bune, dar ceva mai nesigure și durează mai multă vreme această nesiguranță. Una peste alta, eu recomand pacientelor să facă dumnezeiește urmăririle, adică la trei luni în primii doi ani, la șase luni în primii cinci ani și anual, obligatoriu, până la finalul zilelor”, a zis dr. Ștefan Voiculescu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR, într-un interviu DC Medical și DC News.
Există vreo legătură între soare, telefon și cancer?
Singura legătură ar fi că... sunt doar mituri. Dr. Ștefan Voiculescu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR, într-un interviu DC Medical și DC News, a răspuns la următoarea întrebare „pot soarele și telefonul mobil să crească riscul de cancer la sân?”
„Soarele face rău sânului în felul următor: prin căldură, mărește congestia și face ca displaziile să devină mai evidente. Climatul heliomarin determină niște modificări hormonale care au un impact vizibil timp de o lună, două, trei asupra sânului. Acest lucru i-a făcut pe oameni să spună: „cancerul de sân ar putea fi produs de raze de soare”. De fapt, cancerul de piele va fi mult mai repede produs de soare decât cancerul de sân.
Să nu blamăm soarele pentru sân!”, a zis Dr. Ștefan Voiculescu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR.
Cât despre telefoanele mobile și creșterea riscului de cancer la sân, specialistul de la SANADOR a spus: „Cred că mai degrabă ar putea produce un cancer cerebral pentru că-l ținem în apropierea capului. Pe de altă parte, doamnele nu au buzunar la piept în care să țină telefonul, așa că în geantă... riscurile sunt mult mai mici”.
Poate sutienul să provoace cancer de sân?
Aflăm răspunsul de la Dr. Ștefan Voiculescu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR.
„Nu există niciun fel de dovadă că sutienul provoacă un cancer de sân, dar poate determina niște tulburări mamare. Când examinez o pacientă, primul lucru pe care obișnuiesc să-l fac este să mă uit unde calcă cusăturile sau sârmele. Un lucru important de știut este că acestea trebuie să fie exact în șanțul care delimitează sânul de torace. Frecvent, acestea sunt ori pe torace, ori pe sân. În astfel de situații pot produce tulburări circulatorii care, eventual, să accentueze simptomatologia displaziilor mamare. Dar nu avem nicio dovadă că ar putea declanșa cancerul de sân”, a zis Dr. Ștefan Voiculescu, medic primar Chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Academiei de Senologie din Centrul Oncologic SANADOR, la DC News și DC Medical.
Displazia mamară sau mastopatia fibrochistică reprezintă fibroza asociata formării de chisturi în țesutul mamar.
Cancerul la sân este cel mai comun tip de cancer dezvoltat în rândul femeilor din lumea întreagă, cu aproximativ 1.7 milioane de cazuri anual, reprezentând un total de 25% din totalul cancerelor la femei. Bărbații pot dezvolta la rândul lor cancer la sân, însă cazurile sunt de 100 de ori mai rare.
Sânul este o grupare de țesuturi diferite, de la țesut adipos până la țesut foarte dens. În aceste țesuturi există o rețea de lobi, formate din lobuli, formațiuni în formă de tuburi care conțin glandele ce produc laptele mamar. Aceste ducturi au rol în conectarea glandelor și transportul laptelui de la lobi la mameloane. Mamelonul este localizat în mijlocului areolei, această fiind o zona închisă la culoare ce îl înconjoară. În sân pot fi întâlnite vase sangvine și limfatice care "drenează" fluidele, conectându-se la nodulii limfatici, mici organe în formă de boabă de fasole, care dețin un rol în protejarea față de infecții.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu