EXCLUSIV Paradox cu clădirile din București, în fața caniculei. Florinela Georgescu: Diferența față de locuințele din Grecia, Italia și Spania / video
Bucureștenii s-au confruntat în această vară cu temperaturi extreme, inclusiv în locuințe, acolo unde aparatele de aer condiționat au funcționat la capacitatea maximă pentru a răcori apartamentele.
Vara anului 2024, poate cea mai călduroasă de când se fac măsurători meteorologice în România, a provocat mult disconfort termic în Capitală, unde aparatele de aer condiționat au funcționat la capacitate maximă pentru a mai răcori locuințele. Jurnalistul Val Vâlcu a abordat această problemă în cadrul unui interviu cu Florinela Georgescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie.
„Cred că învățămintele pe care trebuie să le tragem din cum a evoluat vremea în București în această vară sunt clare. Trebuie să încurajăm, categoric, dezvoltarea cât mai multor zone verzi în oraș și foarte important e ca aceste zone verzi să ofere umbră. Nu neapărat gazon mai mult, ci mai mulți arbori, poate pe marginea străzilor“, a punctat Florinela Georgescu.
„Până cresc acești copaci pe marginea străzii, să ne amintim că în zonele comerciale, pe Magheru, pe Calea Victoriei etc, magazinele aveau copertine, care erau coborâte pentru a feri de lumina soarelui. Au dispărut în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. În țările mediteraneene, inclusiv la locuințele private au o copertină la geam, au jaluzele“, a punctat jurnalistul Val Vâlcu.
„Categoric, pentru că asigură și în interior o temperatură mai rezonabilă“, a completat directorul executiv al ANM.
„Fără să folosească aerul condiționat, care e cea mai simplă metodă. Magazine au pus aer condiționat după 1990 și scot căldura în stradă. Sute de mii de aparate de aer condiționat generează o cantitate de căldură în Capitală“, a mai zis Val Vâlcu.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV Ce s-a întâmplat în vara lui 2024, în estul Europei, va intra în istorie. Se vor face studii majore
Paradox cu clădirile din România în fața temperaturilor ridicate
„Bineînțeles, generează un surplus. Nu mai spun de traficul intens“, a adăugat Florinela Georgescu.
„Aceste copertine nu sunt integrate în peisajul urban. Dacă ne îndreptăm spre o vreme mediteraneană, nu ar trebui să apelăm la soluțiile pe care le folosesc grecii, italienii și spaniolii?“, a insistat Val Vâlcu, adăugând că în aceste țări sunt „clădiri vopsite în alb, ca să reflecte lumina soarelui“.
„Multe din blocurile reabilitate în România sunt portocalii. Eu sunt convinsă că vom învăța din experiența acestei veri, inclusiv la nivel personal, ca să ne asigurăm o temperatură mai rezonabilă în case. Pe de altă parte, poate vom conștientiza această nevoie de a avea cât mai mulți arbori, care asigură nu doar umbră, ci și un aer mai curat“, a spus Florinela Georgescu.
„Bulevardul Pavel D. Kiseleff are iederă între cele două rânduri de copaci și mergi ca printr-un tunel verde. Diferența se simte față de Bulevardul Aviatorilor, unde sunt două bulevarde paralele. Mai mult, sunt 5.000-6.000 de mașini parcate în curtea unui supermarket“, a spus Val Vâlcu.
„Cred că și șoferii ar fi mai fericiți dacă ar găsi un pic de umbră în acele parcări“, a mai zis directorul executiv al ANM.
Doar o parte din clădirile de apartamente reabilitate în ultimii ani au apelat la culori reci pentru fațade. Multe dintre blocuri au fost vopsite, așa cum spune Florinela Georgescu, în portocaliu sau nuanțe cât mai stridente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
