EXCLUSIV  „Parcă ești român!" – ce conotație avea expresia la 1918

În numărul din 6 februarie 1918 din România Nouă, organul de propagandă pentru unirea politică a tuturor Românilor, ziar care apărea la Chișinău sub conducerea lui Onisifor Ghibu și Ion Mateiu, este publicat un articol semnat de către ofițerul și mai apoi omul politic Dimitrie Bogoș (foto) care la vremea scrierii articolului deținea funcția de șef al statului major.

După Unirea Basarabiei cu România, D. Bogoș (1889-1946) a fost numit prefect al județului interbelic Lăpușna (1918-1920), apoi director în Ministerul de Interne pentru Basarabia și ministru al Basarabiei, între 5 și 19 ianuarie 1922, în Guvernul Take Ionescu.

Între anii 1932-1933, a fost primar al municipiului Chișinău. Apoi a fost ales deputat în trei legislaturi în Parlamentul României, din partea Partidului Național Țărănesc. A colaborat cu articole la diverse reviste și ziare, în special în Viața Basarabiei. A scris o lucrare istorică cu privire la Basarabia, intitulată La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, publicată la Chișinău în 1924. După invazia rusească din vara lui 1940 s-a refugiat la București, unde a decedat la 14 mai 1946. A fost înmormântat în Cimitirul Ghencea, fiind apoi transferat în cripta familiei de la Cimitirul Cernica, unde se odihnește alături de frații săi, arată sursele deschise.

Rolul articolului său, cu un puternic impact motivațional, este de a trezi conștiința națională în rândul basarabenilor și a-i face să înțeleagă nu doar că sunt români prin faptul că sunt de-același sânge și aceeași limbă cu frații lor de la Nistru până la Tisa, dar că însăși reputația numelui „român" trebuie să fie un prilej de mândrie.

„Din care neam suntem?

Cine se uită la titlul articolului meu va spune: autorul nu-i în toate mințile. Parcă noi nu știm din care neam suntem? Poate unii mai luminați știu, dar mulțimea noastră basarabeană a uitat. Țăranul nostru când vrea să dea la cineva din frații lui în obraz – spune: parcă ești român! – Tot naționalismul mulțimei noastre se exprimă numai în vorba asta însemnată. Dar și pe ea mulțimea o privește cam ușor, mai mult în mod. Vorba sună foarte frumos și mândru.... Și aș vrea ca țăranul nostru s'o înțeleagă cum trebue. Da, noi toți, cari vorbim o limbă românească – suntem români. Și neamul nostru este mare și cu o istorie mândră. Luați harta și vedeți – dela Nistru până la Tisa tot pământul e al Românului: aici vezi – Basarabia – scumpă, România – mamă, Bucovina – mândră, Ardealul – glorios și Banatul –frumos. Suntem bogați, dar prin întunerecul pe care l-au răspândit între noi străinii, noi am uitat de bogăția noastră ni s au sărăcit sufletele. Vroiți să fiți bogați, să trăiți în belșug nemărginit – uniți, tot pământul vostru, adunați-vă cu tot neamul vostru!

V'asigur că mai mândri și mai fericiți decât noi nu vor fi alții pe fața pământului. Inchipuiți-vă ce sunteți azi și ce ați fost eri. Erați mai odinioară robii Rusului, sare care venia la voi în țară, în sate cuîn spinare și răcnea:. Nu zăreați - că Rusu să' mbogăția. Și voi luați cușma înaintea lui; dânsul la voi în țară se făcea stăpân, dar voi, gospodari, rămâneați ca robii lui. Pentru ce a fost așa? Să explică ușor. – Rusul cucerise țara noastră și o privea ca o moșie a lui, făcea întrânsa ce voia sufletul lui, dar pe voi nu vrea să vă recunoască de gospodari și vă socotea totdeauna;i multe de toate. Voi le răbdați și numai între voi vă mândriți cu cuvintele:. Acum că chemăm la conștiință națională: aduceți-vă aminte că sunteți români! Uniți-vă cu tot neamul vostru, faceți o familie mare, îmbogățiți-vă și trăiți în fericire, ca să vă privească lumea întreagă ca pe o națiune puternică.

Basarabeanule! eu știu că'ți place cinstea! Atunci – trezeșt-te, par'că ești român, dă mâna cu frații tăi de pe pământul românesc pentru unire și fericire. Numai tu, basarabeanule, te-ai lăsat tare în urmă dela tradițiile tale strămoșești. Nu te cunosc; par'că tu erai odinioară mândria lui Ștefan cel Mare! Unde sunteți voi în ziua de azi, mazili basarabeni, cei mai voinici călărași ai neamului nostru? Toți la iveală, toți la unire cu neamul nostru, căci numai unirea ne va scăpa de robia dușmanului.

Căpitan Bogos.

• Cugetări

Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste.

N. Iorga"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News