Pare că viața trece prea repede? Percepția timpului și cum să-l încetinești în 2025 - studiu 

Este acea perioadă a anului plină de clișee nesfârșite. De la „este sezonul” până la „an nou, tu nou”, nu există scăpare de la frazele extrem de folosite. Una dintre cele preferate este „Timpul trece mai repede în fiecare an” – care ignoră faptul că un an este egal cu o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui.

Totuși, un clișeu conține adesea un sâmbure de adevăr. Un studiu recent realizat de Ruth Ogden de la Liverpool John Moores University și colegii săi a arătat că marea majoritate a oamenilor din Regatul Unit și Irak chiar au simțit că sărbătorile de Crăciun (sau Ramadanul) se apropie mai rapid cu fiecare an. Acest lucru poate fi, parțial, atribuit faptului că decorațiunile festive apar tot mai devreme în sezon. Însă este și rezultatul modului în care percepem timpul din punct de vedere psihologic.

Timpul poate părea că se accelerează sau încetinește în funcție de ceea ce facem. Când privim înapoi, poate părea că se comprimă sau se extinde 

Senzația generală că timpul se accelerează poate fi deosebit de stresantă pe măsură ce se apropie noul an. Aceasta ne poate face să ne simțim copleșiți, concentrați asupra tuturor lucrurilor pe care nu am reușit să le realizăm. Cu toate acestea, se pare că este posibil să încetinim percepția noastră asupra timpului.

Percepția umană a timpului este profund ciudată. Timpul poate părea că se accelerează sau încetinește în funcție de ceea ce facem. Iar când privim înapoi, poate părea că se comprimă sau se extinde. Marc Wittmann, de la Institutul pentru Arii de Frontieră ale Psihologiei și Sănătății Mentale din Germania, numește această experiență subiectivă „timp resimțit”, spre deosebire de „timpul ceasului”, care este  obiectiv.

Mai mult decât atât, modul în care percepem timpul într-un anumit moment nu este neapărat același cu modul în care îl percepem atunci când ne uităm înapoi. Toată lumea știe că timpul zboară când ne distrăm și se înfrânează când ne plictisim. Însă, când rememorăm perioadele plictisitoare, pline de rutină, zilele se contopesc și devin neclare în mintea noastră. Acest lucru distorsionează simțul duratei, făcând perioada să pară mai scurtă. „Privind înapoi, nu s-a întâmplat nimic,” explică Wittmann. „Acest lucru a fost demonstrat în mai multe studii: cu cât oamenii raportează mai multă rutină, cu atât timpul pare că trece mai repede retrospectiv.”

Această idee este susținută de experimente în care oamenii au petrecut perioade lungi de timp trăind în peșteri – fără companie, lumină naturală sau ceasuri care să măsoare timpul. De exemplu, când atleta Beatriz Flamini a ieșit dintr-o peșteră adâncă de 70 de metri din Granada, în aprilie 2023, a fost surprinsă să descopere că trecuseră 500 de zile. Privind înapoi la anul și jumătate relativ lipsit de evenimente, petrecut tricotând, citind, desenând și făcând exerciții, ea a crezut că fusese în peșteră doar 160-170 de zile.

Mulți oameni de știință consideră că acest fenomen se datorează modului în care funcționează memoria. „Creierul este leneș – nu monitorizăm constant trecerea timpului,” explică Ogden. „Așadar, când vrem să știm cât de lung a fost anul, privim înapoi și folosim numărul de amintiri pe care le-am format ca indicator. O perioadă cu multe amintiri noi – mai ales dacă sunt bogate și captivante – pare lungă, în timp ce o perioadă cu puține amintiri noi pare scurtă.”

Dovezile neuroștiințifice susțin această ipoteză. Un studiu recent a măsurat activitatea cerebrală a participanților într-un scanner fMRI și apoi a testat cât de bine puteau estima durata unor clipuri video. Centrul de memorie imediată al creierului, hipocampul, a avut o activitate mai intensă în conexiune cu alte regiuni ale creierului la persoanele care erau mai bune în estimarea duratei. Un alt studiu recent a constatat că persoanele cu boala Alzheimer, asociată cu micșorarea hipocampului și probleme de memorie, aveau dificultăți mai mari în judecarea duratei timpului.

Schimbarea timpului resimțit prin noutate

Noutatea pare să ne ajute să codificăm mai multe amintiri, încetinind percepția timpului retrospectiv. Steve Taylor de la Leeds Beckett University, însă, preferă să interpreteze acest fenomen în funcție de cantitatea de informații procesate de creier în momentul prezent. Când nu există nimic de procesat, timpul pare să se accelereze.

De fapt, acesta este unul dintre motivele pentru care timpul pare să treacă mai repede pe măsură ce îmbătrânim. „Când ești copil, totul este nou,” explică Taylor. „Ești ca un extraterestru care a ajuns pe o planetă străină.” Însă, pe măsură ce îmbătrânim, avem tot mai multă rutină și tot mai puține experiențe cu adevărat noi. Și, cu mai puțină noutate, există mai puține informații de procesat și mai puține amintiri de codificat, ceea ce face ca timpul să se accelereze. Potrivit lui Wittmann, descoperirea că timpul se accelerează odată cu vârsta ar putea fi un fenomen universal – aceasta a fost replicată în multe țări diferite.

Taylor, care tocmai a publicat o carte intitulată Time Expansion Experiences, îi place să folosească un experiment de gândire despre gemeni pentru a ilustra acest proces. Imaginează-ți un geamăn care termină școala și își găsește un loc de muncă în orașul natal – trăind întreaga viață lucrând acolo, în aceeași slujbă. Celălalt pleacă de la școală și își petrece viața călătorind în jurul lumii, întâlnind oameni noi și învățând limbi noi. „Presupunând că mor la aceeași vârstă, viața geamănului călător a fost subiectiv mult, mult mai lungă,” spune el.

Starea noastră emoțională și nivelul de atenție ne dau amintiri pe care se le considerăm fir temporal

Starea noastră emoțională și nivelul de atenție influențează, de asemenea, cât de bine ne amintim un anumit lucru. Dacă suntem implicați emoțional și atenți în timpul unui eveniment, îl vom revedea mai clar în mintea noastră. Și a fi într-un loc nou, cum ar fi în vacanță, adesea ne ridică automat starea de spirit și atenția.

Călătoriile sunt într-adevăr o modalitate excelentă de a încetini timpul. Atât Wittmann, cât și Taylor își amintesc experiențele de a trăi în străinătate ca fiind unele dintre cele mai lungi și mai bogate din viața lor. Taylor își amintește cum a vizitat Marea Britanie după opt luni petrecute în estul Germaniei, chiar după căderea Zidului Berlinului, și cum i s-a părut că au trecut opt ani. „M-am simțit un pic ca un soldat roman care se întoarce din colțuri îndepărtate ale imperiului,” spune el.

Însă nu trebuie să mergi în vacanțe scumpe pentru a încetini timpul – iar a face acest lucru constant poate deveni, de asemenea, o rutină. Chiar și o vizită într-un loc în care nu ai mai fost până atunci – chiar dacă este vorba doar de un cartier diferit – poate ajuta. Același lucru se aplică și pentru orice schimbare a rutinei tale obișnuite, cum ar fi să cunoști oameni noi, să cauți informații noi și surprinzătoare sau să îți îmbrățișezi noi hobby-uri. Ca bonus, aceste activități reduc și șansele de a ajunge în concepții limitative sau rigide.

Sfaturi practice pentru "încetinirea" lui 2025

Nu trebuie să mergi în vacanțe scumpe mereu pentru a încetini timpul – iar a face acest lucru poate deveni, de asemenea, o rutină. Chiar și o vizită într-un loc în care nu ai mai fost până atunci – chiar dacă este vorba doar de un cartier diferit – poate ajuta. Același lucru se aplică și pentru orice schimbare a rutinei tale obișnuite, cum ar fi să cunoști oameni noi, să cauți informații noi și surprinzătoare sau să îți îmbrățișezi noi hobby-uri. Ca bonus, aceste activități reduc și șansele de a ajunge în camere de ecou.

O altă abordare este să fim mai atenți și conștienți în viața noastră de zi cu zi – chiar dacă nu se întâmplă nimic nou. A fi conștient de mediul înconjurător ne ajută să observăm noi detalii – cum ar fi schimbarea culorii frunzelor, păsările migratoare sau chiar progresul gradual al lucrărilor de pe drumurile din fața ferestrei. Aceasta înseamnă că procesăm mai multe informații și creăm noi amintiri.

Petrecerea timpului în natură poate fi deosebit de eficientă. „Natura este în mod natural meditativă; creează conștiență,” spune Taylor. A face parte din ceva mai mare, sugerează el, poate să ne facă mai puțin obsedați de noi înșine și mai conectați cu mediul înconjurător – schimbându-ne percepția asupra timpului. A fi îndrăgostit sau a face voluntariat pentru a ajuta pe alții poate avea un efect similar, conectându-ne la ceva mai mare decât noi înșine. Astfel de experiențe au tendința de a fi memorabile.

Aceasta poate fi și explicația pentru care substanțele precum psihadelicele și canabisul pot încetini percepția noastră asupra timpului, cel puțin în momentul respectiv. Potrivit lui Taylor, astfel de substanțe deschid conștiința noastră și ne fac atenți la mediul înconjurător. Totuși, acestea sunt ilegale în multe țări și pot deveni rutină dacă sunt folosite în același context, din nou și din nou.

Dar ce ar trebui să evităm să facem? Clar, prea multă rutină poate să ne pună pe pilot automat, făcând lucruri mai degrabă decât să le trăim cu adevărat. Într-un studiu în curs de desfășurare care nu a fost încă publicat, Ogden și Wittmann au descoperit că rețelele sociale sunt în mod special susceptibile să facă oamenii să simtă că și-au irosit timpul. Timpul poate să zboare în timp ce facem scrolling, dar adesea facem asta pentru că ne plictisim și, de obicei, nu ne amintim prea multe după aceea. „Nu este captivant din punct de vedere emoțional,” explică Wittmann. Ogden este de acord: „Nu fii doar martor la ceea ce fac alții în online – ieși și fă-le tu însuți.”

Nu toată lumea va dori să încetinească timpul. Echilibru între rutină și noutate. Și totuși..."carpe diem"

Totuși, nu toată lumea va dori să încetinească timpul. Dacă te confrunți cu durere sau traumă, s-ar putea să vrei pur și simplu ca anul să treacă repede și să începi de la capăt atunci când te simți mai bine. De asemenea, este important de menționat că există câteva dezavantaje în a încetini anul prin eliminarea rutinei. Obiceiurile sunt extrem de importante, ajutându-ne să eliberăm resurse mintale pentru sarcini mai importante decât a decide ce rută nouă să alegem pentru a ajunge la serviciu. Mulți oameni sunt creaturi ale obiceiului și se simt pierduți și anxioși atunci când își schimbă constant rutina. Karen Ersche de la Universitatea Cambridge a dezvoltat un „test al creaturii de obicei”, unde poți afla dacă acest lucru se aplică și ție.

Dacă știi că ai dificultăți în a face față incertitudinii și te simți anxios din cauza schimbărilor, adăugarea de noutăți în viața ta poate să nu fie benefică pentru sănătatea ta mentală, spune ea. Același lucru este valabil și pentru persoanele foarte impulsive, cum ar fi cele cu ADHD, care fac viața mai dificilă și haotică. Rutina este, de asemenea, o mare sursă de confort și ajutor pentru persoanele în vârstă care suferă de declin cognitiv sau demență, deoarece natura automată a obiceiurilor face ca sarcinile zilnice să fie mai ușor de realizat.

În loc să ștergi complet rutina din viața ta, ai putea opta să construiești obiceiuri noi din când în când, sugerează Ersche. „Cea mai ușoară modalitate de a face asta este să îți schimbi mediul”, spune ea. Dacă lucrezi întotdeauna de acasă, încearcă să mergi la birou sau la bibliotecă la fiecare câteva zile. Acest lucru ar putea avea efecte pozitive în lanț, schimbând obiceiuri conexe. Poate că obișnuiești să ronțăi mult când lucrezi de acasă. „Dacă în schimb mergi la bibliotecă, s-ar putea să nu simți aceeași urgență de a ronțăi.”

Viața majorității oamenilor este guvernată de programe și rutină – chiar dacă nu ne place acest lucru. Măsurăm succesul în termeni de timp, cum ar fi să fim căsătoriți sau să obținem o promovare până la o anumită vârstă. În mod natural, acest lucru ne poate face să simțim că rămânem fără timp. „Simțul că nu avem suficient timp este cu adevărat dăunător pentru sănătatea noastră și relațiile sociale”, spune Ogden, subliniind că acesta crește riscul atât de divorțuri, cât și de atacuri de cord.

Și atunci când ne simțim așa în perioada sărbătorilor, este ușor să ne angajăm în promisiuni de început de an care sunt și mai dure, cum ar fi să pierdem o anumită cantitate de kilograme până la o dată specifică sau să mergem la culcare la o anumită oră în fiecare noapte. Deși astfel de promisiuni ne pot ajuta să atingem acele obiective, ele pot adăuga și mai multă rutină în viața noastră pe termen lung – făcându-ne potențial mai stresați.

Așadar, poate că anul acesta ar trebui să încerci să te eliberezi de lanțurile timpului și să investești în a face câteva lucruri pe care știi că le vei rememora cu bucurie. Ca să rezumăm într-un clișeu: carpe diem, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News