Lumea actuală este una în care conflictele se află la ordinea zilei și nu sunt puține știrile în care sunt prezentate cazurile unor copii hărțuiți la școală, stresați, care devin victime sau agresori, cum la fel există și situații când hărțuitorul – fie că știe acest lucru, fie că nu – este chiar cadrul didactic. Fenomenul - exercitarea stresului asupra unei persoane de către ceilalţi membri ai colectivului - este denumit de literatura de specialitate mobbing, explică profesorul doctor Ion-Ovidiu Pânișoară, Director, Departamentul de Formare a Profesorilor la Universitatea din București, care arată de ce nu este suficientă perspectiva clasică de tipul „să vă dați mâna!" aplicată de unii dascăli atunci când văd o situație de hărțuire la clasă.
Legat de acest fenomen, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară precizează că o formă subtilă de hărțuire în școală este cea a izolării și atrage atenția că are un impact major în dezvoltarea copiilor.
Un copil poate fi hărțuit la școală fizic - când colegii săi îl ocolesc, nu îl includ în jocurile - sau psihologică - copiii nu se mai feresc de „ținta” hărțuirii lor, pur și simplu nu îl bagă în seamă, când el vorbește în grup se prefac că nu au auzit.
De multe ori hărțuirea se manifestă direct, prin ridiculizarea copilului. Acesta primește o etichetă, este stigmatizat, devine ținta ironiilor celorlalți.
Cum trebuie să acționeze profesorul
Atunci când au de-a face cu o astfel de situație, potrivit profesorului universitar Pânișoară, recomandarea des întâlnită „să vă dați mâna!" nu este suficientă, întrucât hărțuirea nu dispare dacă, în fața dascălului, cele două părți par că s-au împăcat.
Trebuie aflată motivația care se află la baza comportamentului agresorului, „victima" trebuie pregătită să nu mai fie o victimă pe viitor, să aibă comportamente adaptate, să „reziste" hărțuirii și să îl facă pe hărțuitor să renunțe în comportamentul lui.
[citeste si]
De aceea, esențială este conlucrarea între părinte și profesor, pentru "antrenarea" prin discuții a copilul-victimă, astfel încât atunci când apare o situație de hărțuire el să „viteză de reacție".
"De multe ori hărțuitorii chiar pe asta se bazează: pe lipsa de reacție, pe faptul că victima rămâne „înghețată" și astfel agresorii capătă putere și vizibilitate prin diminuarea prestigiului victimei. Iată de ce cadrele didactice trebuie să ofere tuturor copiilor încredere în sine și strategii adaptate pentru situațiile dificile pe care le pot traversa în experiența școlară și mai târziu, în viață", este recomandarea specialistului în Educație.
Citește mai multe pe performante.ro
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News