Comisia parlamentară pentru legile justiţiei a dat, luni, raport favorabil proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind înregistrate 16 voturi 'pentru' şi 6 'împotrivă'.
Comisia parlamentară pentru legile justiţiei a dat, luni, raport favorabil proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind înregistrate 16 voturi 'pentru' şi 6 'împotrivă'. Raportul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este primul for sesizat. Deputatul USR Stelian Ion a solicitat, înaintea votului, amânarea luării unei decizii în privinţa proiectului, menţionând că USR a cerut Birourilor permanente reunite să nu se dea un raport până nu vine răspunsul Comisiei de la Veneţia.
'Propun să amânăm votul până la soluţionarea solicitării către Birourile permanente reunite privind sesizarea Comisiei Veneţia. Este firesc să avem o dezlegare acolo. Apoi, ne putem încadra astfel încât să intre şi la plen', a spus Stelian Ion.
Preşedintele comisiei, deputatul PNL Gabriel Andronache, a respins solicitarea, argumentând că termenele pentru adoptarea legii sunt depăşite.
'În procedura aceasta, oricând poate interveni ceea ce solicitaţi dumneavoastră. Termenele oricum sunt depăşite de mult', a arătat Andronache. Membrii comisiei au dezbătut săptămâna trecută proiectul, adoptându-l pe articole, rămânând pentru şedinţa de luni doar unele recorelări. Comisia pentru legile justiţiei se va reuni, marţi, de la ora 14,00, pentru a discuta proiectul legii organizării judiciare
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei continuă, luni, dezbaterile, după ce săptămâna trecută a finalizat proiectul referitor la Consiliul Superior al Magistraturii.
Şedinţa este programată pentru ora 12,00. Între amendamentele adoptate se află cel potrivit căruia 'funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia'. Printre amendamentele adoptate se mai numără cel potrivit căruia 'acţiunea disciplinară împotriva unui procuror sau judecător poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 3 ani de la data la care fapta a fost săvârşită'.
Propunerea iniţială din proiect stabilea că acţiunea disciplinară împotriva unui magistrat poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care a fost săvârşită fapta. Comisia a adoptat, în unanimitate, un amendament al CSM, asumat de toate grupurile parlamentare, privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile ca membri ai Consiliului, printre condiţii introducându-se aceea că aceştia 'sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior'.
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiţiei, vechimea de 10 ani era valabilă doar pentru activitatea juridică.
'Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii', prevede un amendament adoptat de comisie, care a fost iniţiat de parlamentarii USR şi asumat de membrii comisiei speciale. Proiectul de lege propus de Guvern nu prevedea situaţia în care intervine radierea sancţiunii.
Un alt amendament adoptat de comisie prevede că, în termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent pe domenii de activitate.
Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile. Parlamentarii comisiei au mai votat un amendament al PNL care stipulează că 'lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.
Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News