Parlamentarii români nu știu prea multe despre reuniunea AP a NATO. Deputatul PSD Ion Mocioalcă are, totuși, temele făcute

Parlamentarii români își iau, săptămâna aceasta, trei zile libere din cauza  Adunării Parlamentare a NATO, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.  Cu toate acestea,  membrii delegaţiei României la AP NATO nu prea ştiu detalii despre reuniunea care începe la Bucureşti peste câteva zile, persoana care ar cunoaşte aceste lucruri indicată de cei contactaţi de Mediafax fiind Sever Voinescu, şeful delegaţiei, cel care spune că principalul beneficiu este "prestigiul". Deputatul PSD Ion Mocioalcă, printre cei familiarizaţi cu subiectul.

[caption id="attachment_108732" align="alignleft" width="224" caption="Ion Mocioalcă"][/caption] Deputatul PDL William Brînză, membru al delegaţiei României la AP NATO, a spus că nu cunoaşte detalii, şeful delegaţiei fiind cel în măsură să ofere astfel de detalii.

"Cel mai în măsură... întrebaţi preşedintele, că nu vreau să se supere pe mine. El poate să dea cele mai multe date. Fac parte din delegaţie, dar noi avem o cutumă. Din punct de vedere al unui preşedinte de comisie, nici mie nu-mi convine când vorbeşte cineva înaintea mea", a răspuns Brînză.

El a adăugat că nu cunoaşte costurile reuniunii, pentru că nu este datoria sa, ca membru al comisiei.

"Nu le cunosc, pentru că nu este de datoria mea, ca membru al comisiei, să mă ocup de costuri. Nu ştiu care sunt. Că sunt mari, că sunt mici... Logic, orice întâlnire are nişte costuri, dar nu ştiu care sunt", a afirmat deputatul PDL.

Totodată, acesta a recunoscut faptul că nu ştie câţi delegaţi vor veni la Bucureşti.

"Nu ştiu câţi au confirmat. Sunt foarte multe date şi, decât să vorbesc aşa, pe afară, să-mi dau cu presupusul... De regulă, la alte adunări parlamentare la care am participat, vin de ordinul sutelor. Am fost anul trecut, când a fost în Italia, şi am mai fost anul acesta în Bulgaria, când nu am putut participa pentru că eram într-o altă delegaţie, într-o altă comisie. Aş fi vrut să fiu de folos, dar decât să dau presupuse, mai bine să vorbească cel în măsură, care le şi ştie şi să dea datele cât mai exacte", a mai spus Brînză.

Un alt parlamentar, supleant în delegaţia ţării noastre, senatorul PNL Mario Oprea, şi-a motivat lipsa informaţiilor privitoare la reuniune susţinând că este membru supleant, nu membru "plin".

"Am să vă rog să-l întrebaţi pe domnul Meleşcanu, care probabil va şi participa la reuniune. Nu sunt vizat eu să vă zic", a precizat Oprea.

Deputatul PSD Ion Mocioalcă a fost printre cei familiarizaţi cu subiectul

Parlamentarul a afirmat că   România nu poate numai să beneficieze, ci trebuie "să şi dea înapoi, să-şi asume nişte obligaţii din momentul în care a intrat în NATO".

"A fost rândul ţărilor foste socialiste să organizeze sesiunile ordinare ale Adunării Parlamentare NATO şi, după Varşovia, Varna, a trebuit să organizeze şi Bucureştiul. Însă nu cred că costurile unei asemenea reuniuni dezechilibrează bugetul României. Aici sunt alte costuri la care trebuie să ne uităm cu atenţie, pentru că astfel de momente aduc un plus de imagine României. Suntem într-o perioadă post-recesiune sau suntem încă în recesiune şi, din punctul meu de vedere, NATO trebuie să-şi adapteze politica la vremurile de azi şi aştept de la această reuniune ca NATO să conceptualizeze un moment extrem de important - că în momentul de faţă NATO trebuie să asigure securitatea nu numai ţărilor membre, ci întregii lumi după perioada recesiunii. Nu trebuie să ne îngrijoreze aceste costuri pentru că miza este mult mai mare decât acestea", a declarat Mocioalcă pentru MEDIAFAX.

El a apreciat că "apar noi actori", întrebând dacă la reuniunea de la Bucureşti se va lua în calcul China ca putere militară.

Totodată, Mocioalcă a estimat că la Bucureşti vor veni 600 de invitaţi.

"Eu ştiu că, în ceea ce priveşte delegaţia României, se vor semna acordul între AP a României şi Georgiei. Mai ştiu că este un proiect de declaraţie în ceea ce priveşte Afganistanul. Nu cunosc programul Adunării Parlamentare. El s-a definitivat ieri sau alaltăieri. O să mă uit pe el", a adăugat deputatul PSD.

Întrebat despre beneficiile participării delegaţiei României la precedentele reuniuni ale AP NATO, el a precizat că membrii delegaţiei ţării noastre încearcă să reprezinte cât mai bine interesele României.

"Nu sunt eu Nicolae Titulescu care la orice adunare sau la orice altă întâlnire mă duc răstorn toată politica în favoarea României. Sigur, încercăm să ne facem treaba cât se poate de bine, considerându-ne totuşi a şaptea ţară din UE şi fiind mândri de asta", a conchis Ioan Mocioalcă.

La rândul său, contactat de Mediafax, şeful delegaţiei României, deputatul PDL Sever Voinescu a spus că organizarea la Bucureşti a acestei reuniuni aduce "mult prestigiu"

"Se vor adopta câteva rezoluţii. Una pe Afganistan, una pe atacaturile cyber, una pe securitate, pe prezenţa femeilor în forţele armate. Fiecare comisie va avea, în principiu, câte o rezoluţie. Acestea vor fi dezbătute în comisiile care vor avea loc sâmbătă şi duminică şi se vor vota în plen luni", a declarat Voinescu.

Întrebat dacă, având în vedere bugetul important alocat organizării acestei reuniuni, vor exista şi beneficii directe pentru România, Voinescu a răspuns: "Fără niciun fel de îndoială, să fii organizatorul unei asemenea manifestări aduce mult prestigiu. Plus că ai un cuvânt de spus pe rezoluţii şi pe ordinea de zi".

El a apreciat că România este astăzi, din punctul de vedere al securităţii naţionale, în cea mai bună situaţie în care a fost în istoria modernă, acest lucru datorându-se "unui singur lucru - faptul că România este membru NATO".

Restul membrilor delegaţiei României în Adunarea Parlamentară NATO nu au putut fi contactaţi. Din delegaţia României fac parte 20 de membri, dintre care zece sunt supleanţi.

AP NATO are 257 membri cu drepturi depline din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO: SUA (36 membri), Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, (câte 18 membri), Canada, Polonia, Spania, Turcia (câte 12 membri), România (10 membri), Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Olanda, Portugalia (câte 7 membri), Bulgaria (6 membri), Croaţia, Danemarca, Norvegia, Slovacia (câte 5 membri), Albania, Lituania (4 membri), Estonia, Islanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia (câte 3 membri). Fiecare membru al Adunării are un supleant, care poate vota în locul său.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News